Autori

Licența de explorare a perimetrului Han Asparuh din Marea Neagră, deținută de OMV, principalul acționar al Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, alături de Total și Repsol, a fost prelungită cu 109 zile de către guvernul bulgar.

Christina Verchere, care anul trecut a înlocuit-o pe Mariana Gheorghe la conducerea OMV Petrom, a fost confirmată ca CEO al celei mai importante companii românești de petrol și gaze pe următorii patru ani. Inițial, Verchere fusese instalată pe 1 mai 2018 doar până la expirarea mandatului predecesoarei sale, 16 aprilie 2019.

După guvernele și companiile din Bulgaria și Ungaria, se pare că și cele din Austria, inclusiv OMV, preferă siguranța gazului rusesc din TurkStream în detrimentul incertitudinii gazului românesc din Marea Neagră. Cel mai îngrijorător pentru România este că și CEO-ul OMV, principalul acționar al Petrom, care ar trebui să adopte în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat decizia finală de investiție în ceea ce privește Neptun Deep, pare că preferă la rândul său viitorul gazoduct prelungire a TurkStream care ar urma să ocolească România.

În timp ce construcția celei de-a doua faze a BRUA, menită a “transporta” gazul potențial din Marea Neagră în Ungaria și Austria, este din ce în ce mai incertă, Gazprom își vede de treabă și a lansat săptămâna trecută lucrările la construirea unei centrale termice cu ciclu combinat la Pancevo, pe traseul gazoductului concurent al BRUA, menit a transporta gazul rusesc din TurkStream în Europa.

TurkStream este noul cal troian al Rusiei pe care intenționează să-l ofere cadou Europei, de o importanță geopolitică și comercială, cu ajutorul căruia Kremlinul intenționează să-și sporească influența în Turcia și în Balcani, susține un articol publicat de revista Foreign Policy. Profit.ro a avertizat în repetate rânduri asupra potențialelor efecte negative ale construirii unei prelungiri a Turkstream, paralel cu BRUA, asupra producției de gaze autohtone, în special a celei offshore, România urmând a rămâne o piață izolată.

În timp ce, în primele două luni ale acestui an, peste 50 de companii s-au retras de pe piețele centralizate de energie electrică operate de OPCOM, numărul participanților pe piețele centralizate de gaze a rămas constant, în pofida faptului că OUG 114 afectează piața de gaze cel puțin la fel de mult ca pe cea de electricitate. Motivul: micii furnizori de gaze au obținut un avantaj comparativ cu marii funrizori, E.ON și Engie.

Gazprom Export a vândut săptămâna trecută primii metri cubi de gaze în ruble către o companie occidentală, pe propria sa platformă electronică de vânzări (ESP), folosită ca instrument de diversificare a vânzărilor către statele europene.

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a importat în primele două luni ale acestui an un volum de gaze din Rusia cu aproximativ o treime mai ridicat decât cel din perioada similară a anului trecut.

Într-o singură lună, ianuarie, peste 35 de companii s-au retras sau le-a fost revocat dreptul de a activa pe piețele centralizate de energie administrate de OPCOM, tendința persistând și în februarie, când de pe OPCOM s-a retras inclusiv Gazprom Marketing & Trading Limited, companie membră a Gazprom Export, cu sediul la Londra.

Ordonanța de urgență 114/2018, care plafonează prețul energiei pentru consumatorii casnici, a mai făcut o victimă în rândul furnizorilor concurențiali, EFE Energy, companie veche de 13 ani, cu o cifră de afaceri de mai multe zeci de milioane de lei. Și companiei QIA Energy SRL, companie deținută de fostul deputat și prefect PSD de Gorj Mugurel Surupăceanu, i-a fost suspendată activitatea pe OPCOM, însă în cest caz este vorba de o neînțelegere între compania care se ocupa în trecut de partea cu echilibrarea în numele Qia și Transelectrica.