Autori

Calculul economic este imposibil într-un sistem socialist de planificare centrală - aceasta este una din principalele lecții ale căderii comunismului. Lecție de la care politicienii și tehnocrații, cel puțin din România, au absentat. Dovadă, în România există o instituție, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și o “piață” pe care această instituție o reglementează, cea a gazelor, care reprezintă cele mai inexpugnabile, chiar dacă nu și singurele, redute ale ideii de planificare centrală în economia post-decembristă.

Mandatul actualului CEO și președinte al Comitetului Executiv al OMV, Rainer Seele, a fost extins pe încă 2 ani, până pe 30 iunie 2022, cu drept de prelungire pe încă un an. Decizia a fost luată miercuri, de Consiliul de supraveghere al OMV, care a motivat-o cu rezultatele excepționale înregistrate de companie din 2015, din momentul numirii lui Seele la conducerea OMV: o dublare a rezultatelor operaționale ajustate și o majorare cu 40% a producției.

Până să “fure” maghiarii gazul românesc, așa cum cred politicienii autohtoni, în frunte cu șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, România a importat în luna iulie o cantitate de gaze de peste 1,6 TWh din Ungaria, record absolut în relațiile comerciale cu statul vecin. Cantitatea este echivalentă cu jumătate din producția lunară a unuia dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

Pentru prima dată în istorie, ExxonMobil, companie prezentă și pe piața din România, nu se mai numără, la finalul lunii august, printre primele zece companii din Indexul S&P 500, ca urmare a evoluției cotațiilor sectorului energetic, subperformant în comparație cu cel IT&C, care domină topul.

Traderii internaționali de gaze nu percep România, spre deosebire de politicienii autohtoni, drept un viitor mare hub “exportator de securitate energetică” în zonă, ci, dimpotrivă, drept un viitor importator de gaze din alte state membre ale Uniunii Europene (UE), care nici măcar nu au un statut de producător. Dovadă: în timp ce capacitatea de export gaze din România în Ungaria este disponibilă în totalitate, capacitatea de import este deja rezervată aproape în totalitate până în 2030, ceea ce arată că, cel puțin deocamdată, traderii nu cred într-o demarare a producției în Marea Neagră în viitorul apropiat și chiar îndepărtat.

Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de luni a ajuns la 506 lei/MWh, cu numai un leu sub recordul absolut, înregistrat pe data de 17 ianuarie, de 507 lei/MWh. Prețul maxim orar a fost de 655 lei/MWh, pentru intervalul 20-21, cu doar 25 lei mai mic decât cel mai ridicat preț orar istoric, de 680 lei/MWh, realizat pe 1 februarie 2017.

România, singurul producător de gaz din regiune, din Uniunea Europeană chiar, dacă ar fi să-l credem pe ministrul Economiei (și fost potențial ministru al Energiei), Nicolae Bădălău, s-a transformat în acest an într-un veritabil importator de gaz. Mai nou, rutele ucrainene și maghiare nu-i mai sunt suficiente, de cinci zile companiile din România importând în medie 5,5 GWh/zi și din Bulgaria, prin punctul de interconectare Ruse-Giurgiu.

România va avea nevoie de importuri în valoare de minimum 8,5 TWh iarna viitoare pentru a putea acoperi consumul, chiar și în eventualitatea în care depozitele operate de Romgaz și Engie vor fi pline până la refuz. Și asta într-un scenariu pozitiv, cu o iarnă la fel de blândă ca cea trecută și cu un consum similar, ambele premise fiind cel puțin discutabile. Cantitatea nu este mare comparativ cu alte ierni, însă, în cazul în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră pe 31 decembrie, nu va fi prelungit, România nu va avea practic de unde să importe un asemenea volum de gaze.

OMV Petrom, cel de-al doilea producător de gaze din România, după Romgaz, a devenit în luna mai, lună în care a intrat în vigoare plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 de lei/MWh, cel mai mare importator de gaze din România, depășind vechiul lider, proaspăt înființata Valahia Gaz SRL. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a companiei) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de OMV Petrom pentru a contracara scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.

Prețul gazelor de pe piețele autohtone este de două ori mai ridicat decât cel de pe piața austriacă, CEGH, au declarat marți în fața membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților, înaintea dezbaterii Ordonanței de Urgență 114, atât președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, cât și vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.