Autori

Guvernul a publicat lista măsurilor incluse în PNRR, așa cum arată acesta în forma finală, adoptată de Comisia Europeană. Reformele vizând legislația fiscală și ANAF sunt în mare măsură cele pregătite de Guvern și prezentate de Profit.ro în iunie, cu unele clarificări, cum ar fi că reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special pentru microîntreprinderi se va face treptat, începând din T1 2023 și până în T4 2024. Similar, vor fi reduse și eliminate și alte facilități.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prorogă de la 1 octombrie 2021 la 31 martie 2022 termenul până la care ar trebui să preia de la ANAF activitatea de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de Fisc. Măsura este susținută de mediul de afaceri, care consideră că ANAF nu ar trebui să aibă decizia și asupra contestațiilor depuse împotriva deciziilor inspectorilor agenției. Acesta nu este prima amânare a termenului.

Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.

România va primi o sumă de circa 3,9 miliarde de euro de la Comisia Europeană în noiembrie sau decembrie, suma fiind aferentă primei tranșe a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Finanțelor, Dan Vălceanu, într-un interviu pentru PROFIT NEWS. În cele 3,9 miliarde sunt incluse granturi, dar și împrumuturi. Banii vor fi destinați finanțării de proiecte incluse în PNRR, în funcție de stadiul de pregătire al acestora. Profit.ro a scris anterior, citând un document al Ministerului Finanțelor, că România va avea costuri cu dobânzile mai mici cu aproximativ 4 miliarde de euro luând banii din PNRR decât dacă se împrumuta prin forțe proprii de pe piețele externe, unde plătește dobânzi mult mai mari față de Comisia Europeană.

Schema gândită de Guvern pentru compensarea scumpirilor la energie pe facturile populației, curent electric și gaze, va însemna un cost la buget de peste 1 miliard de lei, iar Guvernul intenționează să recupereze banii alocați în acest sens de la companiile din sectorul energetic la care este acționar, prin încasarea unui dividend suplimentar, a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. Costul estimat la peste un miliard de lei nu include și eventuale cheltuieli cu aplicarea legii consumatorului vulnerabil, o altă schemă de ajutor, dar care va fi disponibilă doar unor categorii ale populației cu venituri reduse.

Întârzierile ANAF la rambursarea TVA au ajuns la un minim istoric pentru finalul trimestrului al doilea, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, la final de iunie, Fiscul avea deconturi întârziate de aproape 1,4 miliarde de lei, cea mai scăzută sumă înregistrată pentru trimestrul al doilea și aproape de cel mai scăzut nivel de până acum dacă includem pentru comparație și celelalte trimestre, de 1,36 miliarde de lei în septembrie 2015. Îmbunătățirea situației a fost determinată de mecanismul de rambursare de TVA cu control ulterior la cât mai multe firme, cu excepția cazurilor semnalate de analiza de risc derulată de ANAF.

Cine vrea neapărat să ia permisul de conducere ar trebui să facă școala de șoferi și să susțină examen în anumite județe, unde rata de promovabilitate la proba practică este cu mult mai ridicată față de alte zone ale țării, reiese din datele MAI analizate de Profit.ro. Astfel, județele cu cea mai ridicată rată de trecere a probei practice pentru obținerea permisului sunt Brăila, cu aproape 80% dintre candidați, precum și Vâlcea, Satu-Mare, Botoșani și Caraș-Severin, toate cu peste 70% promovabilitate la traseu. La polul opus, în Iași, Argeș și Sibiu, rata de succes la proba practică este de 33-34%, cea mai scăzută din țară.

Străinii reprezintă 1,1% dintre angajații din România, potrivit calculelor Profit.ro, cei din afara UE, SEE sau Elveția, având o pondere de numai 0,84% din total. Numărul acestora este destul de redus, în contextul în care autoritățile au aprobat în fiecare an aducerea de noi contingente de câteva zeci de mii de angajați. Recent, Guvernul a adoptat o hotărâre, anunțată anterior de Profit.ro, prin care este dublat numărul avizelor acordate muncitorilor străini. La finele anului trecut, Guvernul Cîțu a revizuit estimările pentru 2021 și a stabilit un contingent mai mic, de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă. Executivul pregătise majorarea cu 10.000 a contingentului de lucrători străini, dar acum numărul a fost stabilit la un total de 50.000 de lucrători.

Persoanele care obțin venituri din activitatea de acordare de meditații au obligația de a se înregistra fiscal și de a declara veniturile realizate, atrage atenția, acum, la început de an școlar, ANAF printr-un comunicat. Profit.ro a scris, la finalul anului trecut, în baza unui document al agenției, că ANAF analizează situația veniturilor obținute din acordarea de meditații, constatând în perioada pandemiei un risc mai ridicat de nedeclarare a acestor venituri. ANAF menționa atunci că, în funcție de evoluția situației și de riscul fiscal reprezentat, are în vedere și controale antifraudă în acest domeniu.

Companiile de stat, controlate de Guvern și autorități locale, nu au reușit să-și reducă în trimestrul al doilea restanțele, totalul datoriilor cu termen de plată depășit fiind de 10,7 miliarde de lei, la fel ca la finele lunii martie. Restanțele celor circa 1.200 de companii au crescut puternic în contextul impactului economic al măsurilor pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Dacă în decembrie 2019 se situau la 4,4 miliarde de lei, în iunie 2020 au ajuns la 5,64 miliarde de lei, în decembrie la 9,55 miliarde de lei, iar acum staționează la 10,7 miliarde de lei, deși economia își revine accelerat.