Autori

România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat, Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficiență, siguranță, bariere Ediția a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.

Guvernul pregătește tăieri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei, însă deficitul de venituri la buget este, în prezent, estimat la numai 15 miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Restul de 5 miliarde de lei ar reprezenta o rezervă pe care autoritățile vor să o aibă pentru a doua jumătate a anului, utilă pentru cazul în care evoluția economică ar conduce la o gaură și mai mare în ce privește veniturile, dar și pentru susținerea unor măsuri de sprijinire a firmelor și populației, care ar urma să fie incluse în programul de guvernare actualizat.

România, deși în 2015 se număra printre statele cu cea mai bună situație a finanțelor publice, a urcat brusc, în 2016, pe a doua poziție în rândul țărilor cu cele mai șubrede finanțe.

Deficitul înregistrat în primul trimestru în ce privește colectarea veniturilor la bugetul statului a fost determinat în principal de o încasările sub program obținute de la marii contribuabili, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începerea ședinței de guvern de astăzi. Premierul a făcut "un apel public către marii contribuabili să-și plătească datoriile către stat" și a dat sarcină Ministerului Finanțelor, dar și instituțiilor subordonate acestuia - ANAF, direcția de mari contribuabili (parte a ANAF) și Vămii, să asigure colectarea veniturilor.

Introducerea suprataxării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) la mijlocul anului trecut a determinat trecerea a 19% dintre contractele de acest tip la regimul de lucru cu normă întreagă, potrivit datelor raportate de angajatori către ANAF prin intermediul formularului fiscal D112. Autoritățile nu au furnizat până acum un impact al introducerii suprataxării contractelor part-time, dar, foarte probabil, pe lângă contractele care au fost transformate în normă întreagă, au fost numeroase și cele care efectiv au fost eliminate.