Printre companiile luate în calcul pentru a fi subordonate noii structuri sunt unități mari și cunoscute, precum marile societăți din energie, printre puținele companii de stat cu situație financiară solidă, dar și foarte multe institute de cercetare și societăți mici.
Furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale vor trebui să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi autorizați să opereze în România, prevede un proiect de hotărâre de Guvern pregătit de Ministerul Finanțelor. Astfel, platforma digitală a acestora va trebui să conțină informații de identificare a tuturor clienților care o accesează precum și date privind localizarea geografică a adresei IP a clientului, iar operatorul va trebui să aibă un registru electronic al deținătorilor de portofele electronice, al tranzacțiilor în care vor fi evidențiate cumpărările și vânzările de monede virtuale, pe tipuri de monede virtuale și sumele plătite/încasate sau, după caz, transferate, asociate cu informațiile de identificare ale tuturor clienților care accesează platforma digitală cu acces la distanță precum și date privind localizarea geografică a adresei IP a clientului. De asemenea, este interzis schimbul între monede virtuale și monede fiduciare și furnizarea de portofele digitale prin intermediul automatelor de schimb pentru alte persoane decât cele pentru care a fost parcursă procedura de cunoaștere a clientelei pe platforma digitală cu acces la distanță.
Cheltuielile totale cu avocați și experți ale companiei canadiene Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), în procesul de 4,4-4,8 miliarde de dolari pe care îl are cu statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), de pe lângă Banca Mondială, se ridică la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanții companiei au cerut instanței să o acorde în totalitate, potrivit documentelor consultate de Profit.ro. Pe de altă parte, statul român a cheltuit de câteva ori mai puțin și cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute și despăgubite costurile respective. În aprilie, tribunalul a anunțat că începe să lucreze la pregătirea deciziei, însă nu există un termen până la care să fie anunțată.
Achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice "Case de marcat" și "eFactura" se află la etapa de consultare a pieței, fază care a debutat în urmă cu aproape doi ani, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Achiziția, necesară pentru ca ANAF să poată face eficient analiză de risc pe datele colectate de la casele de marcat legate în timp real la sistemul informatic al Fiscului, dar și pentru extinderea sisitemului eFactură la toate facturile emise de firme, de la începutul anului următor, este prevăzută și în PNRR, unde se precizează că ar putea aduce miliarde de lei la bugetul de stat. Între timp, prețul celor două platforme pare să se fi dublat, la aproape 44 milioane lei, fără TVA.
Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor Mihai Diaconu ar urma să preia conducerea ANAF în contextul în care, ca urmare a schimbărilor ce au loc ca parte a rotativei guvernamentale, postul de președinte al ANAF ar trebui să revină în perioada următoare PSD, potrivit informațiilor Profit.ro. Au fost luate în calcul pentru conducerea Fiscului și Ionuț Mișa, șeful direcției ANAF pentru mari contribuabili și fost ministru al Finanțelor, dar și Nicoleta Cârciumaru, numită recent vicepreședinte ANAF cu scopul îmbunătățirii colectării de venituri la bugetul statului.