Autori

Ministerul Finanțelor vizează în continuare un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei din măsurile de reducere a cheltuielilor, dar și un plan de acțiune al ANAF, potrivit informațiilor Profit.ro. Acest plan de acțiune ar trebui să aducă la buget mai mulți bani față de noile estimări, în urma cărora a devenit necesară luarea de măsuri de stabilizare a bugetului.

Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.

Guvernul va trebui să împrumute de pe piața externă eventuale sume pe care România nu reușește să le atragă în acest an din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a prevăzut, în planul de împrumuturi pentru anul acesta, în total de 160 de miliarde de lei, ca 2 miliarde de euro să fie asigurate din componenta de împrumut a PNRR. Deși scenariul de bază este ca statul să nu rateze fonduri din PNRR, tergiversarea de către coaliția de guvernare a unor reforme stabilite ca jaloane în cadrul PNRR ridică perspectiva ca România să piardă sume importante.

ANAF a anunțat că a înregistrat în luna aprilie încasări nete de 35,69 miliarde lei, cu 9,8% mai mult ca în aprilie 2022, respectiv un plus de 3,2 miliarde lei. Ritmul de creștere a veniturilor este unul mai rapid comparativ cu primele trei luni (ianuarie-martie), interval pentru care ANAF a anunțat, anterior, venituri în urcare cu circa 7% față de anul trecut. ANAF nu a furnizat informații despre programul de încasări pe care îl avea stabilit pentru aprilie, astfel că nu este clar în ce măsură îmbunătățirea situației din aprilie reprezintă sau nu și o recuperare a rămânerii în urmă din primele trei luni.

Ajustarea bazei impozabile este posibilă în cazurile în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa, însă situația radierii beneficiarului din Registrul Comerțului, în urma dizolvării acestuia pentru alte motive decât falimentul, nu este inclusă în cazurile reglementate de lege pentru ajustarea bazei impozabile. Un proiect de lege, inițiat acum de câteva zeci de parlamentari, pentru modificarea Codului Fiscal va permite agenților economici să-și ajusteze baza de TVA și pentru creanțe datorate de către beneficiarii care au fost radiați din Registrul Comerțului, în urma dizolvării lor, din alt motiv decât falimentul.

Nicoleta Cîrciumaru, până recent șefa regionalei București a Fiscului, a fost numită vcepreședinte al ANAF. Conform unor surse din ANAF, numirea arată o preocupare mai mare pentru creșterea veniturilor colectate de Fisc, Cîrciumaru fiind șefa DGRFP București, cea mai importantă direcție regională a instituției.

Este pozitiv că ANAF vinde aceste participații, aduce venituri la buget și repune acțiunile în circulația pieței de capital, în loc să le păstreze fără niciun obiectiv. Fiscul nu va avea probleme să vândă titlurile lichide, cum ar fi cele la Banca Transilvania sau OMV Petrom, dar ar putea întâmpina dificultăți să scape de pachete mici de acțiuni la companii rar tranzacționate pe bursă. Cel mai probabil, aceste acțiuni au ajuns în proprietatea ANAF de la datornici care le obținuseră în procesul masiv de privatizare din anii '90.

Toate băncile vor fi obligate să comunice către ANAF, prin platforma e-Popriri, informații cu privire la sumele pe care le pot plăti din conturile celor popriți, prevede un proiect de ordin al președintelui ANAF. Profit.ro a anunțat în aprilie că Fiscul se pregătește să oblige băncile să comunice informații despre sumele disponibile în conturile popriților, astfel încât să fie evitate cazurile în care mai multe instituții de credit popresc și virează pentru același contribuabil executat sume care depășesc datoria acestuia către ANAF. Până în prezent doar Banca Comercială Română (BCR) a acceptat benevol să colaboreze în această privință cu ANAF, în baza unei convenții. Modificările ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie anul acesta.

Angajații din ANAF și Ministerul Finanțelor vor picheta, pe parcursul a două săptămâni, sediile Fiscului din țară, urmând ca pe 18 mai să organizeze acțiuni similare la sediile centrale ale ANAF și Finanțelor, în București. În aceste două săptămâni vor fi vizate sediile regionale ale ANAF și ale direcției Antifraudă. Angajații sunt nemulțumiți că nu sunt consultați în etapa de pregătire a noii legi a salarizării, dar și de alte probleme care nu au fost rezolvate de-a lungul anilor.

Împrumuturile Guvernului au ajuns la 84,1 miliarde de lei pentru primele patru luni ale anului, conform calculelor Profit.ro, după ce în aprilie statul a atras fonduri de 12 miliarde de lei în urma unor împrumuturi de la bănci și investitori mari de pe piața internă, prin titluri de stat vândute populației la bursă, dar și ca urmare unei emisiuni de titluri de stat pentru populație pe Bursa de Valori București. Cea mai mare parte a sumei de peste 84 miliarde de lei a fost împrumutată în ianuarie, 55,3 miliarde de lei, inclusiv prin ieșiri pe piețele externe. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență. Împrumuturile mari din primele luni ale anului au determinat și o concentrare consistentă de costuri cu dobânzi în cheltuielile statului în aceste luni, dar estimarea pentru întreg anul rămâne la 27,8 miliarde lei, similar cu anul trecut.