Autori

Sumele pe care România le va lua cu împrumut în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor reduce în următorii ani necesarul de emisiuni de eurobonduri pe piețele externe, iar dobânda mult mai bună la care obține fonduri Comisia Europeană și pe care o va transfera ulterior României, va însemna costuri cu dobânzile mai mici cu circa 4 miliarde de euro față de situația în care Guvernul ar fi împrumutat direct acești bani de pe piețele externe, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.

Guvernul a împrumutat în iulie 22,4 miliarde de lei, a treia cea mai ridicată sumă contractată de pe piața financiară într-o singură lună. Dacă 5,18 miliarde de lei au venit de la investitorii de pe piața internă, la dobânzi în creștere, grosul de 17,22 miliarde de lei a fost adus printr-un împrumut pe piețele externe, unde statul s-a îndatorat la început de iulie cu 3,5 miliarde de euro, o sumă egală cu cea de la emisiunea de eurobonduri din iulie, când a stabilit și un record pentru o singură ieșire pe piețele externe. Ministerul Finanțelor a ieșit pe extern după mai multe luni cu împrumuturi slabe, însă suma mare luată de la investitorii străini nu pare să fi potolit apetitul statului care a împrumutat în iulie de pe intern cea mai ridicată sumă începând din martie, deși dobânzile au fost în urcare.

Deficitul bugetar s-a situat la 33,81 miliarde lei (2,96% din PIB) după primele șase luni din acest an, comparativ cu 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor afirmă că rezultatul a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde lei. Veniturile au crescut cu 21% în prima jumătate a anului, ritm determinat inclusiv de baza scăzută de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avansat cu 9,8%. Cheltuielile de personal au totalizat 55,71 miliarde lei, în urcare cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă exprimate ca pondere în PIB au scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 4,9% din PIB.

Guvernul pregătește un nou set de schimbări la programul IMM Invest, destinat sprijinirii întreprinderilor mici și medii în contextul crizei cauzate de pandemia de coronavirus. Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect care prevede, printre altele, că la determinarea necesarului de lichiditate pot fi incluse atât costurile cu capital de lucru, cât și costurile cu investițiile, schimbarea normelor pentru ca perioada de selecție a beneficiarilor și de emitere a scrisorilor de garanție/acorduri de finanțare să fie până la 31 decembrie 2021.

ANAF a ajuns în 2020 la un nivel de 97,9% în ce privește depunere online a declarațiilor, potrivit datelor agenției, în contextul în care pandemia a forțat anul trecut ANAF și contribuabilii să mute comunicarea fiscală mai rapid în online. Declarațiile fiscale reprezintă o parte importantă a comunicării dintre plătitorii de taxe și Fisc. La începutul lunii mai, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect care prevede că înrolarea în serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciu de comunicare la distanță operat de ANAF, va deveni obligatorie pentru persoanele juridice, asocierile și alte entități fără personalitate juridică, precum și pentru persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent. Ordonanța cu acest scop ar urma să intre în vigoare până la începutul anului 2022, potrivit unui document al Guvernului, cu o perioadă de tranziție în care înrolarea în SPV să mai fie opțională.

Cei mai slabi ani în ce privește beneficiul direct al relației cu UE sunt primii de la aderare, cu un minim chiar în 2007.

Angajații ANAF care trebuie să ajute contribuabilii să depună Declarația Unică vor fi prezenți la autoritățile fiscale locale (direcțiile de taxe ale primăriilor) o perioadă mai lungă, din ianuarie și până pe 25 mai, prevede un proiect de ordin comun al ministrului Finanțelor și ministrului Dezvoltării regionale. Ordinul în vigoare în prezent prevede prezența acestor angajați ANAF la sediile autorităților locale până pe 15 martie, iar extinderea până pe 25 mai vine după ce anul trecut termenul pentru depunerea Declarației Unice fost extins de la 15 martie la 25 mai.

Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Scăderea a survenit în contextul revenirii economiei, dar și ca urmare a împrumuturilor lunare mai reduse pe piața internă, unde cererea pentru datoria statului este temperată.

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordin de ministru care ar urma să actualizeze ordinul ce prevede procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 iulie 2020. Facilitatea de restructurare a fost extinsă anul trecut de Guvern, prin ordonanță de urgență, astfel încât să se aplice obligațiilor la buget restante la 31 decembrie 2020, față de 31 iulie 2020, cât era limita anterior.

ANAF a cerut Ministerului Justiției clarificarea situației legislative în ce privește sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, diminuat de la 25% la 5% la începutul anului 2017, dar pentru care un număr semnificativ de angajați ai direcției Antifraudă au câștigat în instanță reîntregirea și plata din urmă a diferențelor. Practica instanțelor este neunitară pe această speță, cu decizii în favoarea solicitărilor angajaților, dar și de respingere a acestora. Cum în mare majoritate deciziilor au fost favorabile angajaților, cel mai probabil așa va fi și recursul în interesul legii solicitat de către Ministerul Justiției Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, afirmă reprezentanții angajaților.