Autori

Președintele Iohannis a promulgat luni un proiect de lege care transpune în legislația națională o directivă UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor. Directiva avea termen limită de transpunere data de 4 octombrie 2016. Proiectul lărgește aplicarea confiscării extinse de la anumite infracțiuni menționate acum în lege la toate faptele care au adus folos material persoanei condamnate, dacă pentru acestea condamnarea este de cel puțin 4 ani.

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) va avea o nouă lege care să reglementeze înregistrarea pentru desfășurarea unei afaceri, statutul, organizarea și funcționarea ONRC. MInisterul Justiției a inițiat un proiect de lege care transpune soluțiile digitale prevăzute de noua Directivă europeană în materia societăților (2019/1151) și reunește toate formalitățile și etapele care au ca finalitate înregistrarea în registrul comerțului, dar și aspectele strâns legate de procedura de înregistrare, cum ar fi noua organizare a competenței de soluționare a cererilor de înregistrare sau regimul de acces al publicului la datele privind profesioniștii înregistrați în registrul comerțului.

O petiție online către Guvern, prin care o firmă din Brașov cere suplimentarea programului de acordare de granturi pentru capital de lucru, a strâns circa 5.000 de susținători pe site-ul petitieonline.com, devenind cea mai populară astfel de inițiativă din ultima săptămână. În cazul în care nu poate fi suplimentat plafonul, susținătorii petiției cer ca plafonul de 150.000 de euro pentru granturi să fie redus, astfel încât un număr cât mai mare de firme să primească, totuși, sprijin.

Presiunea pusă de pandemia Sars-Cov-2 asupra sistemului medical este tot mai mare, în special asupra personalului, iar specialiștii privesc pandemia ca fiind abia la debut, îngrijorați și frustrați de modul în care o parte a populație se raportează la măsurile pentru combaterea pandemiei, printre care și purtarea măștilor de protecție. Medicii acuză, la Profit Health Forum, propagarea de mesaje de tipul "nu este nevoie să purtați mască/ nu este nevoie să respectați regulile", dar și alte campanii de dezinformare duse în trecut și care ar putea avea acum consecințe serioase, cum sunt campaniile antivaccinare. În acest context, după mai multe luni de la debutul pandemiei în România, a fost înregistrat și primul deces cauzat de coronavirus la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, unul dintre asistenți. Șefa serviciului de ambulanță, plângând: Nu ne demobilizăm!

Guvernul a împrumutat astăzi 1,65 miliarde de euro de pe piața internă, un nou record, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum de pe piața internă la o licitație de obligațiuni în valută. Intenția Ministerului Finanțelor a fost să împrumute 700 de milioane de euro, însă, în contextul în care cererea din partea băncilor și investitorilor a ajuns la aproape 2 miliarde de euro, suma împrumutată în final a fost mai ridicată.

Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.

Sistemul de sănătate din România ar trebui să învețe din lecțiile pandemiei Covid-19, să se adapteze noilor provocări și să profite de oportunitățile noi în ce privește infrastructura, distribuția geografică echitabilă a furnizorilor de servicii medicale, serviciile medicale la domiciliu, instruirea personalului, gestionarea situațiilor de urgență, precum și finanțarea sistemului, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, la videoconferința Profit Health Forum. Un rezultat pozitiv al crizei sanitare este extinderea utilizării instrumentelor digitale, consideră oficialul.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute astăzi 700 milioane de euro de pe piața locală, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența peste doi ani. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt rare comparativ cu cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână. Statul iese, de obicei, să se împrumute în euro de pe piața internă atunci când băncile locale dispun de sume semnificative în valută și își manifestă interesul de a credita statul.

Comisia Europeană a împrumutat recent 17 miliarde de euro pentru finanțarea împrumuturilor acordate statelor prin programul SURE, iar României i-ar reveni în jur de 800 de milioane de euro, prorata, raportat la suma totală de 4,1 miliarde de euro solicitată de România comparativ cu totalul de 87,8 miliarde de euro cerut de toate cele 17 state UE înscrise în program. Un aspect extrem de important pentru România este însă dobânda la care au fost luate aceste împrumuturi, de de -0,24% pe an pentru obligațiunile emise de Comisie pe 10 ani și de 0,13% pe an pentru cele pe 20 de ani.

Agenția de evaluare financiară Moody's nu a luat o decizie la revizuirea periodică a ratingului de țară al României, stabilită în calendarul agenției pe data de 23 octombrie, iar calificativul suveran al țării a rămas astfel în categoria recomandată investitorilor, unde se află pe ultima treaptă. Lipsa unei decizii din partea Moody's, deși anticipată de analiști, vine în contextul în care situația economică dificilă determinată de pandemia de coronavirus și presiunea pe buget, agravată de cheltuieli nerealiste promovate de Parlament, au determinat în ultimul an toate cele trei mari agenții de rating să înrăutățească perspectiva calificativului României de la stabilă la negativă.