Autori

Serviciilor electronice furnizate prin intermediul portalului www.anaf.ro nu vor fi disponibile în perioada 21 – 22 noiembrie, din cauza unor operațiuni de modernizare a rețelei de comunicații SAN (Storage Area Network) de către Centrul Național de Informații Financiare (CNIF).

Împrumuturile Guvernului după primele zece luni au ajuns la 118,3 miliarde de lei din emisiuni de obligațiuni în valută pe piața externă, precum și în lei sau valută pe piața internă, inclusiv de la populație. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la aproape 123 miliarde de lei. Guvernul a stabilit anul acesta record după record la împrumuturi, în contextul în care necesarul de finanțare, deficit plus refinanțarea datoriei vechi ajunse la scadență, a fost stabilit la 138,4 miliarde de lei pentru acest an, un maxim istoric.

Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere, majorarea deficitului cu 4,53 miliarde lei, la 96 miliarde lei (9,1% din PIB), anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fiind rezultatul diminuării veniturilor cu 5,21 miliarde lei și reducerii cheltuielilor cu 683,6 milioane lei. Veniturile au fost revizuite în scădere în principal ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității prin care firmele pot amâna, fără consecințe, plata obligațiilor fiscale. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

Deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Pentru anul următor, ministrul a declarat că deficitul s-ar putea situa la 7% din PIB.

Firmele care vor utiliza mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pe perioadă de până la 12 luni, vor plăti o dobândă de 0,01% pe zi, echivalentul a 3,65% pe an. Chiar dacă dobânda este redusă la jumătate față de cea prevăzută în general de legislația fiscală, de 0,02% pe zi, este mai ridicată raportat la costul la care se împrumută statul pe perioadă de 12 luni, de 2,53% pe an, inclusiv pentru a acoperi lipsa banilor neîncasați de la firme. Trebuie ținut cont că situația economică dificilă, mai ales în cazul unor sectoare, a fost determinată de măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus luate de autorități.

Inspectorii Antifraudă vor monitoriza tranzacțiile online de Black Friday, din acest weekend, precum și obligațiile fiscale care se vor naște în această perioadă de reduceri, care conduc la volume foarte mari de vânzări.

Ministerul Finanțelor vrea să își cumpere servicii profesioniste pentru promovarea pe rețelele sociale. Contractul pe care îl pregătește ministerul ar urma să-i asigure promovarea site-ului propriu și a conturilor ministerului pe rețelele de social media (Facebook, Twitter, Instagram, Youtube). De asemenea, câștigătorul licitației ar trebui să furnizeze și servicii de creație clipuri media și materiale de promovare. Finanțele afirmă că fac acest demers cu scopul de a promova programele instituției, cum ar fi cele de vânzare de titluri de stat către populație (Fidelis și Tezaur), programele de garanții guvernamentale: IMM Invest, IMM leasing, Prima casă etc, precum și programul de facilități fiscale pe 5 ani pentru capitalizarea companiilor românești.

ANAF a pregătit proiectul de ordin prin care stabilește procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată în forma simplificată, pe 12 luni. Mecanismul eșalonării simplificate a fost introdus de guvern pentru a facilita achitarea obligațiilor fiscale în cazul firmelor care au amânat plata de taxe și impozite fără dobânzi și penalități, în baza facilității introduse de autorități în martie și extinsă recent până la 25 decembrie. După obținerea eșalonării, ratele la eșalonare vor fi scadente pe data de 15 a fiecărei luni și nu vor putea avea în primele șase luni o valoare lunară mai mică de 5% din totalul obligațiilor eșalonate, plus dobândă. Restul sumei se va împărți în mod egal la numărul de luni rămase.

Guvernul pregătește rectificarea bugetară de luna aceasta de pe o poziție relativ stabilă, potrivit datelor pentru primele nouă luni ale anului, analizate de Profit.ro. Un potențial impact negativ în venituri la rectificare, posibil de până la 10 miliarde de lei, ar putea veni, însă, de pe urma deciziei autorităților de a extinde până la finalul lunii septembrie facilitatea firmelor de a putea amâna, fără dobânzi și penalități și fără riscul de executare silită, plata obligațiilor fiscale.

Microîntreprinderile vor fi exceptate de la obligația depunerii unor raportări semestriale/intermediare, urmând ca în cazul acestora Ministerul Finanțelor să mai poată stabili astfel de obligații declarative doar în cazurile în care vor fi prevăzute de lege, conform unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Un număr foarte mare de firme ar urma să scape, astfel, de depunerea situațiilor semestriale, despre care contabilii afirmă că nu au utilitate pentru autorități și reprezintă, în fapt, doar o povară birocratică.