Autori

Guvernul a ieșit marți să se împrumute din nou prin vânzarea de eurobonduri pe piețele internaționale, în contextul în care la cea mai recentă acțiune de acest fel, din luna martie, a împrumutat 3 miliarde de euro, cea mai mare sumă luată vreodată la o singură ieșire pe extern a României. Cel mai probabil, Guvernul va împrumuta acum o sumă mai redusă și va încerca să profite de condițiile bune de pe piețele externe și de interesul foarte ridicat în ultima perioadă al investitorilor străini pentru titlurile de stat emise de guvernul român.

Procedura de mediere, în cadrul căreia contribuabilul cu dificultăți financiare poate analiza împreună cu ANAF situația pentru a identifica cel mai bun mod de stingere a datoriilor pentru care a primit somație, a intrat recent în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial. ANAF a realizat un material informativ în care detaliază pașii de urmat și beneficiile medierii.

Guvernul a împrumutat în iunie prin vânzarea de titluri de stat în lei 7,1 miliarde de lei, o sumă record pentru o singură lună, conform datelor analizate de Profit.ro. Împrumuturile foarte mari ale statului sunt în contextul în care investitorii străini au revenit puternic pe piețele din regiune, inclusiv România, ca urmare a evoluțiilor și așteptărilor pentru dobânzi reduse în SUA și zona euro. Ministerul Finanțelor a profitat de acest context favorabil și a recuperat din rămânerile în urmă la programul de finanțare de pe piața internă, înregistrate în primele luni ale anului.

Statul are prevăzut să plătească anul acesta 9,15 miliarde de lei pentru pensii speciale, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Profit.ro. Beneficiarii, al căror număr se situa în 2018 la aproape 150.000, sunt cei care au servit în structurile de forță ale statului și includ pensionari MAI, MApN și SRI, parlamentari, procurori și judecători, personal auxiliar de pe lângă instanțe și parchete, diplomați și auditori ai Curții de Conturi. Profit.ro a scris săptămâna trecută, citând surse din PSD, că Guvernul intenționează să taie pensiile speciale prin introducerea unui mecanism de impozitare progresivă, în contextul în care Ministerul Finanțelor va pregăti măsuri de reducere a cheltuielilor, cu impact de circa 4 miliarde de lei în deficitul bugetar.

Avantajul în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific nu va mai fi considerat venit impozabil, potrivit unui document obținut din surse guvernamentale de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a ascultat cerințele venite din partea consultanților și mediului de afaceri și va schimba Codul Fiscal pentru a scuti de la impozitul pe venit aceste avantaje și în cazul microîntreprinderilor și firmelor care plătesc impozit specific. Din cauza unor lipsuri în legislație, microîntreprinderile și firmele cu impozit specific sunt obligate să țină evidența și să calculeze avantajul în natură și impozitul pentru acesta.

Guvernul analizează și în prezent o "măsură fiscală referitoare la emisiile provenite de la autovehicule", potrivit informațiilor Profit.ro. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a sugerat, printr-o declarație din martie, că autoritățile bat în retragere pe acest subiect, după ce nu au reușit să găsească o formulă matematică pentru a introduce o nouă taxă auto care să nu mai poată fi atacată în justiție, cum s-a întâmplat de fiecare dată în ultimii ani, cu decizii în defavoarea autorităților. La momentul respectiv, ministrul afirma că, din acest motiv, Guvernul va recurge la varianta de a stimula înnoirea parcului auto național prin intermediul Programului Rabla. Profit.ro a prezentat în trecut mai multe variante analizate de Guvern pentru înlocuirea taxei auto.

Pensiile speciale și indemnizațiile speciale vor fi impozitate progresiv, urmând ca un proiect în acest sens să fie pregătit de către ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au declarat surse din PSD. Decizia a fost luată aseară la reuniunea Comitetului Executiv (CEx) al PSD. Totodată, Ministerul Finanțelor va pregăti măsuri de reducere a cheltuielilor cu impact de circa 4 miliarde de lei în deficitul bugetar, însă este dispus să accepte ca deficitul să depășească pragul de 3% dacă banii sunt folosiți pentru investiții, a declarat, tot la reuniunea conducerii PSD, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Bugetul alocat la nivelul Ministerului Finanțelor pentru investiții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C) în 2019 este de 160 de milioane de lei, inferior necesarului estimat, tot de minister de 356 milioane de lei, potrivit datelor Profit.ro. Îngrijorător este, însă, că nici acești bani nu vor fi, cel mai probabil, cheltuiți până la finele anului, după modelul altor ani în care au fost alocate fonduri doar pe hârtie. Finanțele și ANAF nu au anunțat până acum vreun proiect major pentru modernizarea sistemului IT care deservește ANAF și ministerul, iar timpul rămas până la finele anului face puțin probabilă inițierea unor proiecte ample. Infrastructura IT a ANAF este de mulți ani la limita critică, însă autoritățile au ales constant să ignore acest subiect, iar anul acesta au anulat oficial și programul de modernizare a ANAF cu un împrumut de la Banca Mondială.

Promovarea eșalonării la plată, extinderea serviciului Spațiu Privat Virtual (SPV), inclusiv prin obligativitatea înrolării tuturor activităților independente în SPV, o atitudine mai agresivă în procedurile de executare silită a marilor datornici, depunerea on-line obligatorie a tuturor declarațiilor fiscale, posibilitatea achitării obligațiilor online sau prin plata cu card la casieria administrației ori la ATM, atenție sporită la selectarea contribuabililor pentru inspecții fiscale, dar și implementarea unui sistem de transmitere și înregistrare electronica a popririlor pe conturile operatorilor economici deschise la unitățile trezoreriei statului, se numără printre măsurile gândite și propuse pentru anul 2019 de actuala șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu, cu câteva luni înainte să fie numită pe acest post, moment la care conducea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București.

Ministerul Finanțelor va modifica semnificativ două scheme de ajutor de stat, respectiv cele pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, respectiv pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă. Printre modificări sunt eligibilitatea cheltuielilor salariale pentru ajutor de stat, dar și modificarea intensităților maxim admise în funcție de nivelul de dezvoltare al județelor, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare dintre județe prin stimularea realizării de investiții în județele slab dezvoltate. De asemenea, companiile nu vor mai fi nevoite să demonstreze că nu au datorii la stat în momentul în care cer ajutor de stat, ci abia în momentul în care ajung în stadiul de a primi banii.