Autori

Reglementarea instituțiilor financiare este necesară, dar nu trebuie să afecteze competitivitatea acestora și nici capacitatea companiilor de a se finanța, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici la Profit Financial Forum. Potrivit acestuia, intervențiile autorităților în ceea ce privește reglementarea trebuie să fie „proporționale și echilibrate”, scopul fiind acela de a elimina riscurile sistemice.

Finanțele cumpără 5.200 de computere pentru angajații din minister, aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Costul achiziției ar urma să se ridice la 24,3 milioane de lei. Tot în această perioadă, direcțiile regionale ale ANAF cumpără peste 20.000 de computere, după cum a scris Profit.ro la începutul acestei luni, iar costul total pentru cele aproape 26.000 de computere pe care Finanțele și ANAF le cumpără în această perioadă se ridică la circa 120 de milioane de lei.

Ministerul Finanțelor va relua, de luni, vânzarea de titluri direct către populație, prin Trezorerie și Poștă, după ce în acest an a atras peste 1 miliarde de lei, prin două emisiuni de titluri, cu scadență de 5 și 3 ani. Dobânzile la titlurile de stat pentru populație sunt mai mari ca cele pe care le oferă băncile la depozite. Noile titluri, disponibile de luni, sunt pe 2 ani, cu dobândă de 4,5%. De asemenea, ministerul va organiza în decembrie o tombolă în cadrul căreia va acorda bonusuri de câte 5.000 de lei unui număr de 1.000 de persoane care au investit cel puțin câte 500 de lei în titluri de stat.

ONG-urile cer ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, să se țină de cuvântul dat în vara acestui an și să repare legislația fiscală, care nu permite microîntreprinderilor să acorde sponsorizări deductibile majorității ONG-urilor active. De exemplu, o organizație neguvernamentală care astăzi construiește primul spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România, cu fonduri exclusiv private, nu mai poate primi astfel de sponsorizări de la microîntreprinderi, deși firmele ar dori să-i ofere sprijin. Ministrul Finanțelor le-a promis încă din vară celor "două doamne, care se ocupă de o clinică de copii pe zona de oncologie" că remediază această situație, dar până acum legislația a rămas nemodificată. În prezent, microîntreprinderile pot acorda sponsorizări deductibile din impozitul pe venit doar către ONG-urile autorizate ca furnizori de servicii sociale, dar, de exemplu, organizația care construiește spitalul de oncologie, în curtea Spitalului Marie Curie din Capitală, nu este catalogată ca furnizor de servicii sociale.

Angajații din sectorul privat din România rămân în continuare penultimii la salarii între statele UE din Europa Centrală și de Est, în pofida creșterilor din ultimele luni, care s-au concentrat, însă, mai mult în sectorul de stat și mai puțin în privat. Ritmul de majorare a salariilor este în sectorul public de aproape două ori mai rapid decât în cel privat, ca urmare a politicilor salariale ale Guvernului.

Guvernul s-a resemnat pentru acest an cu încasări cu aproximativ 2 miliarde de lei mai mici la TVA față de cât și-a propus la începutul anului, iar la accize cu 1,24 miliarde de lei sub țintă, potrivit proiectului de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanțelor. Eșecul la recuperarea restanțelor la TVA și accize a fost compensat pe final de an cu o "curățare" agresivă de toți banii posibili a companiilor de stat, care rămân astfel fără fonduri de investiții. În timp ce companii de stat din alte țări s-au extins în regiune, în România firmele controlate de Guvern, în special cele foarte mari din energie, sunt pușculița de avarie spartă, însă în fiecare an de parcă nu ar mai există ziua de mâine.

Guvernul taie, la a doua rectificare bugetară din acest an, cele mai importante fonduri de la Ministerul Transporturilor, urmând că bani să piardă și alte ministere, precum cele ale Cercetării și Inovării, Educației și Culturii. Bani în plus pe final de an urmează să primească Ministerul Finanțelor, inclusiv 1 miliard de lei pentru plata dobânzilor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției. Tăieri vor fi operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene.

Comisia Europeană vrea ca România să reducă deficitul bugetar cu cel puțin 1% din PIB în 2019, aproximativ o treime din deficitul bugetar estimat de Guvern anul acesta. Comisia a argumentat această solicitare, pentru o ajustare mai drastică față de ce a cerut în iunie, afirmând că situația s-a schimbat în acest timp, iar România nu a adoptat măsuri efective pentru corectarea abaterii. România a transmis recent Comisiei propuneri de măsuri de austeritate, pentru o corectare a deficitului de amploare mai redusă, printre acestea fiind înghețarea salariilor și menținerea unui număr constant de angajați în sectorul public.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.

ANAF va extinde termenul în care Trezoreria statului corectează automat plățile făcute în conturi eronate de persoanele fizice, ca urmare a schimbării contului unic în vară, și introduce un astfel de termen limită și pentru firmele mijlocii, după mutarea acestora, de la 1 noiembrie, din administrarea direcțiilor regionale ale ANAF la structurile județene ale Fiscului. Pentru contribuabilii persoane fizice, plățile greșite vor fi redirecționate automat până la 31 decembrie, iar pentru firmele mijlocii, până la 31 martie. După aceste date, se revine la practica obișnuită, iar persoanele și firmele care plătesc în cont eronat riscă dobânzi și penalități la datoriile pe care intenționau să le achite, dar care rămân nestinse.