Autori

Excedentul de lichiditate al sectorului bancar în raport cu banca centrală s-a redus cu peste o cincime în luna martie. Evoluția lichidității, alături de cea a rezervelor valutare, sugerează intervenții ale băncii centrale pentru susținerea leului, în contextul turbulențelor induse de războiul din Orientul Mijlociu asupra piețelor emergente.

Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut la cele mai reduse niveluri din ultimele patru săptămâni, pe fondul armistițiului anunțat de americani în războiul din Iran, care a dus la scăderea prețurilor produselor energetice.

Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. Inflația este așteptată să crească peste nivelurile din prognoza precedentă, pe fondul scumpirii carburanților, deși economia este în încetinire și cererea este așteptată să fie sub presiunea corecției bugetare. BNR notează mari incertitudini din efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor de energie.

Ministerul Finanțelor a reluat împrumuturile de la bănci profitând de scăderea randamentelor în ultima săptămână, chiar dacă acestea rămân semnificativ peste nivelurile de la finele lunii februarie.

Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină rata dobânzii cheie la 6,5% pe an în ședința de marți, 7 aprilie. Acest lucru nu reprezintă o surpriză. Scenariul care prinde tot mai mult contur este că BNR nu va mai reduce deloc dobânzile în acest an, în contextul recentului șoc energetic, care a aprins așteptările inflaționiste la nivel internațional, deși economia a încetinit semnificativ.

Războiul din Orientul Mijlociu afectează deja perspectivele economice ale României și ale regiunii din care face parte. UniCredit vede o creștere economică mai mică în acest an, în timp ce inflația ar urma să accelereze semnificativ față de prognoza anterioară. În acest context, BNR nu doar că nu va mai tăia dobânda cheie, ba chiar ar putea crește ratele interbancare pentru a ține cursul de schimb. Riscurile fiscale persistă, la acestea se adaugă riscurile politice, iar perspectiva macro a României devine și mai slabă, cu o creștere puternică a datoriei publice.

Indicele Managerilor de Achiziții din industria prelucrătoare românească a crescut ușor în martie, de la minimele istorice din luna precedentă, dar rămâne în zona care semnalizează o contracție a sectorului. Costurile de producție au crescut accelerat, o parte din acestea fiind transmise mai departe clienților.

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României au urcat în martie cu 2 miliarde de euro, la 67 de miliarde de euro. Dacă luăm însă în calcul intrările și ieșirile din împrumuturile externe, datele analizate de Profit.ro sugerează o scădere importantă a rezervei pentru menținerea cursului de schimb.

Cea mai mare problemă pentru întreaga lume este criza în care a intrat democrația liberală, forma de guvernare care a permis țărilor Vestice și nu numai să atingă un nivel nemaivăzut de prosperitate, susține Daron Acemoglu, laureat al premiului Nobel pentru economie. Vestea bună este că există teoretic o rezolvare pentru situația actuală. Vestea rea este că transformarea nu este ușoară și devine din ce în ce mai complicată în condițiile dezvoltării inteligenței artificiale, care crește suplimentar automatizarea și ar putea lăsa omenii deoparte, avertizează economistul.

Încrederea în economia românească a scăzut în luna martie, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu, care a generat date mai slabe în toate sectoarele, mai ales în comerțul cu amănuntul, în timp ce așteptările inflaționiste sunt în creștere, relevă datele analizate de Profit.ro.