Autori

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.

Creditul acordat de bănci și-a temperat ritmul de creștere în luna iulie, în condițiile stagnării împrumuturilor către companii și a decelerării creditului pentru locuințe, mai ales ca urmare a rambursărilor împrumuturilor în valută. Pe de altă parte, împrumuturile de consum continuă seria bună din ultima perioadă și înregistrează o dinamică mai bună decât în iunie.

Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere, arată o analiză a BCR. Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.

Ministerul Finanțelor a ieșit în piață cu o nouă emisiune de obligațiuni scadente în 2024, care s-a întâlnit cu o cerere ridicată din partea băncilor, în condițiile scăderii randamentelor.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

ING Bank România a încheiat primele șase luni din 2018 cu un profit net în creștere cu 35% la 345 de milioane de lei, în condițiile creșterii activității de creditare, a marjei nete de dobândă, dar și a costurilor operaționale.

Banca Națională a României anticipează o moderare mai pronunțată a expansiunii economice în 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. BNR notează menținerea presiunilor pe creșterea salariilor în piața forței de muncă și se așteaptă ca tot consumul să fie principalul motor al creșterii economice, în condițiile în care investițiile se mențin la un nivel scăzut și perspectivele ca acestea să fie stimulate de către stat sunt limitate, în condițiile situației bugetului public.

Poziția externă a României continuă să se deterioreze, însă ritmul adâncirii deficitului de cont curent a scăzut simțitor în ultimele luni. Soldul contului curent a înregistrat un deficit de 3,78 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2018, cu 7,2% peste nivelul de 3,52 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2017, potrivit datelor preliminare publicate de BNR. În iunie anul trecut, deficitul se adâncea cu circa 40% față de 2016.

OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat ajustat după impozitare de 19,7 milioane lei (1,4 miliarde HUF) la jumătatea lui 2018, cu 59% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul scăderii costului cu provizioanele de risc, potrivit unui comunicat de presă al băncii.