Autori

Indicele de încredere în economia românească a înregistrat o ușoară revenire în noiembrie. Deși nu mai e la minimele de după anul de pandemie 2020, încrederea rămâne la un nivel care indică o contracție a economiei, pentru a șaptea lună la rând. Teama de șomaj a urcat la cel mai ridicat nivel de după 2020, relevă analiza Profit.ro.

Băncile au acumulat tot mai multe titluri de stat pe măsură ce România și-a crescut accelerat datoria publică în ultimii cinci ani, în detrimentul finanțării economiei reale. Din plutonul de șase mari bănci, una se desprinde ca mare finanțator al statului... și este deținută chiar de stat, relevă analiza Profit.ro.

Ritmul creditării continuă să slăbească în termeni nominali și soldul împrumuturilor este în scădere în termeni reali, pe fondul inflației ridicate. Totodată, firmele se îndreaptă tot mai mult spre finanțarea mai ieftină în valută. În același timp, masa monetară își încetinește creșterea nominală, pe fondul scăderii depozitelor la vedere.

Profitabilitatea băncilor românești a scăzut la 9 luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși profitul net s-a păstrat în jurul nivelului de 11,6 miliarde de lei, nivelul real a scăzut cu circa o zecime, pe fondul inflației ridicate. Rata creditelor neperformante își continuă creșterea ușoară.

Zilele acestea ajung la scadență împrumuturi de pe piața internă de 15,2 miliarde de lei, un vârf pentru acest an. Costurile de finanțare au scăzut însă în ultima lună și jumătate și în ultimele zile au intrat sub cele ale Ungariei, după multă vreme, conform analizei Profit.ro.

România are la dispoziție fonduri europene de 15-16 miliarde de euro, o sumă record care ajunge la aproape 4% din PIB, pentru anul viitor, dar cu riscul ca o parte din acestea să fie pierdute, ca urmare a ineficienței administrative, incertitudinii politice, precum și a întârzierilor de implementare, arată un raport al ING Bank. În vară vine termenul limită pentru PNRR, unde România nu s-a descurcat tocmai bine, dar a reușit recent să deblocheze niște tranșe de bani. Țări precum Slovacia și Cehia stau mult mai bine la acest capitol, Polonia stă mai rău, în timp ce situația Ungariei este abisală.

Dobânzile practicate de bănci la creditele și depozitele noi au rămas în teritoriu real-negativ pentru a doua, respectiv a treia lună la rând, ca urmare a șocului inflaționist recent peste care banca centrală a ales să treacă fără majorarea ratelor.

Economia a crescut peste așteptări în trimestrul al treilea, când a primit impactul creșterii taxelor pe consum, al creșterii facturilor la energie și a fost în general sub o încredere scăzută din partea managerilor și mai ales a consumatorilor. Economiștii băncilor se așteaptă la o accelerare a economiei anul viitor, pe fondul creșterii investițiilor cu fonduri UE, în timp ce consumul va rămâne „sub capac”.

Deficitul extern al României își continuă tendința de frânare și chiar scădere ca pondere în PIB, pe seama temperării deficitului comercial. Pe de altă parte, deficitul primar, venit din plățile de dobânzi la datoria publică și profitul firmelor firmelor străine, continuă să crească, fiind doar parțial compensat de profiturile reinvestite. O situație mai bună decât în 2024 este la intrările de fonduri europene, relevă analiza Profit.ro.

Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, și a revizuit în sus prognoza de inflație.