Autori

Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, iar șase din zece angajați au salariu net de sub 4.100 de lei, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Distribuția salariilor spre zona de jos arată probleme structurale, de productivitate, pe piața muncii, dar și un grad redus de conformare fiscală. Rata de ocupare rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel european, fiind deosebit de redusă în rândul tinerilor, în timp ce firmele își caută angajați necalificați din străinătate.

Piața financiară și de datorie resimte impactul războiului din Orientul Mijlociu. Dobânzile la titlurile de stat și-au continuat creșterea, astăzi, pentru a treia zi consecutivă, și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultima lună. Mai mult, cotațiile în piața interbancară au crescut și ele, pe fondul unei presiuni de depreciere a leului, susțin analiștii. Corecția este una regională, pe fondul sensibilității la prețul energiei.

Câștigurile nete ale băncilor din piața românească nu reușesc să bată inflația nici în 2025, în pofida unui trimestru al patrulea considerabil mai bun decât cel din anul precedent. Pe de altă parte, rata neperformantelor s-a îmbunătățit la final de an.

Economia României ar putea accelera ușor în acest an, însă creșterea va rămâne una modestă, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Autorii avertizează cu privire la vulnerabilitatea macroeconomică a țării din cauza finanțelor publice șubrede și a deficitului extern ridicat. Costurile mari cu energia au erodat din competitivitatea firmelor românești, și creșterea costurilor cu forța de muncă riscă să exacerbeze declinul.

Noul război din Orientul Mijlociu amenință cu inflația țările din regiunea Europei Centrale și de Est, pe canalul scumpirii energiei. România are cea mai mare transpunere în rata inflației a scumpirii petrolului dintre țările ECE4. Pe de altă parte, forintul maghiar este așteptat să sufere cea mai mare depreciere, potrivit unei analize ING Bank.

Atacul comun al Americii și Israelului împotriva Iranului a generat deja efecte în piețele de mărfuri și cele financiare. UniCredit nu vede motive pentru care petrolul ar trece peste 80 de dolari pe baril, fără o escaladare serioasă a conflictului, câtă vreme în piață există o supraproducție. Analiștii ING Bank cred că întrebarea despre implicațiile războiului asupra piețelor e una simplă și brutală: cât ține?

Contracția industriei prelucrătoare pare să se fi întețit în februarie. Indicele managerilor de achiziții a scăzut la cel mai redus nivel de când sunt colectate datele, începând cu iulie 2023, pe fondul scăderii comenzilor și a producției. Cererea internă rămâne slabă, așa că speranța stă în revenirea cererii externe.

Cel mai mare impact asupra țărilor din Europa Centrală și de Est al noului conflict din Orientul Mijlociu va veni din creșterea prețurilor la energie, anticipează Erste, care nu vede alte influențe imediate asupra regiunii. Analiștii cred că scumpirea petrolului va fi limitată ca magnitudine și timp.

Randamentele la titlurile de stat în lei au crescut cu 10-15 puncte de bază pe scadențele mai lungi de trei ani, pe fondul tensiunilor induse de conflictul din Orientul Mijlociu în piețele financiare. Chiar și în condițiile scumpirii împrumuturilor, Trezoreria a împrumutat aproape 1 miliarde de lei de la bănci, ușor sub țintă.

Grupul Banca Transilvania a încheiat 2025 cu un profit net de 4,66 miliarde de lei, în scădere cu 1,5% față de rezultatul din 2024, când înregistra un câștig extraordinar ridicat din achiziții. Un alt motiv pentru cvasi-stagnarea profitului este impozitarea mai ridicată. În trimestrul al patrulea profitul a fost în creștere substanțială.