Autori

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.

Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.

România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.

Ministerul Finanțelor a luat 1,54 miliarde de lei de la bănci prin titluri de stat scadente într-un an, dar a ratat licitația pentru obligațiunile scadente în 14 ani, pe fondul unei cereri scăzute și a unor randamente în creștere.

Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.

Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.

Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.

Oricine a intrat pe Facebook în ultimele luni a primit cel puțin o reclamă la o platformă de tranzacționare prin care era invitat de o simulare video măsluită (așa-numitele deep fake) cu Isărescu, Țiriac, Esca, Daniel Dines sau politicieni, printre alții prin care i se oferea oportunitatea "unor câștiguri fantastice". Raportarea reclamelor frauduloase aducea invariabil același răspuns: nu încalcă standardele comunității. Dar există o metodă, aplicată acum de Profit.ro, prin care acestea pot fi reclamate cu succes.

Industria prelucrătoare a rămas într-o zonă de contracție în martie, dar amploarea acesteia s-a atenuat semnificativ, arată indicele PMI BCR, la a doua citire publică.

Banca Comercială Română și Raiffeisen Bank propun acționarilor un dividend record, egal cu jumătate din profitul net înregistrat anul trecute de fiecare bancă. Raiffeisen a închis 2023 cu un rezultat net record, în timp ce BCR a avut cel mai mare profit de după criza financiară.