Autori

Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.

Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.

Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.

Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.

Indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) crește de la 1 aprilie, dar cu un pas mai mic decât în lunile precedente. Din toamnă va urma prima reducere din ultimii doi ani. O scădere mai abruptă vedem deja în cazul cotațiilor ROBOR.

Raiffeisen Bank a emis o nouă serie de obligațiuni adresate investitorilor instituționali cu scadența în patru ani și jumătate.

Guvernul a cerut Băncii pentru Locuințe a Raiffeisen să plătească penalitățile de 151 de milioane de lei în 30 de zile în urma deciziei Curții de Conturi privind prima de stat. Raiffeisen a obținut însă suspendarea plăților la aceeași instanță unde cererea BCR pe aceeași speță a fost respinsă. Grupul austriac continuă să reducă activitatea Băncii pentru Locuințe, care a fost lăsată fără aproape toate creditele.

Economiștii OTP Bank anticipează o încetinire a creșterii economice în acest an, pe fondul scăderii consumului. România va evita însă o recesiune tehnică și așteptările sunt și că economiile avansate vor rămâne pe creștere în acest an, chiar dacă aceasta va fi una redusă. Inflația mai mică va determina BNR să reducă dobânzile începând cu jumătatea anului și chiar să o facă substanțial până în iarnă, în condițiile în care creditarea a intrat pe o pantă descendentă, remarcă analiștii băncii ungare. Criza bancară din SUA, extinsă în Elveția, ar putea fi un factor de risc pentru regiune. Din riscurile interne, cum ar fi pericolul ca unele sume din PNRR să nu fie primite din cauza eșecului reformării sistemului pensiilor speciale, analiștii OTP cred că impactul va fi relativ redus și nu se poate compara cu ceea ce sa întâmplat Ungariei.

Guvernul a trimis BCR decizia de plată de 389 de milioane de lei pentru obligațiile accesorii generate de decizia Curții de Conturi în cazul Băncii pentru Locuințe. BCR a încercat să obțină, fără succes, suspendarea executării acestei plăți și a făcut încă un provizion uriaș, care a mâncat din profitabilitatea grupului. Austriecii vor să încaseze, însă, un dividend record pentru rezultatul de anul trecut.

Banca Comercială Română intenționează să emită o nouă rundă de obligațiuni de nivel 1 suplimentar (AT1), cunoscute și sub numele de "contingent convertibles" sau "CoCo". Acestea sunt cele mai riscante tipuri de obligațiuni pentru creditori și au devenit celebre în criza recentă a Credit Suisse.