Autori

Cererile la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) nu au crescut substanțial, deși inflația mare și creșterea dobânzilor au erodat situația financiară a debitorilor, arată Alexandru Păunescu, directorul Juridic al Băncii Naționale a României și reprezentantul instituției în comitetul director al CSALB. El se așteaptă ca dobânzile să fie în continuare ridicate cel puțin în acest an, ceea ce ar putea să ducă la o creștere a solicitărilor de soluționare alternativă, fără a vorbi însă de o alarmare.

Soldul creditului privat a crescut în martie cu cel mai bun ritm din ultimele 6 luni, pe fondul avansului împrumuturilor pentru firme, mai ales a celor în valută, în timp ce finanțarea populației a stagnat. Populația și firmele s-au întors către depozitele în lei, după ce o bună parte a anului trecut au preferat valuta.

Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.

O serie de modificări sunt pregătite la OUG 52/2016, legea principală care reglementează creditele acordate persoanelor fizice.

O serie de modificări sunt pregătite la OUG 52/2016, legea principală care reglementează creditele acordate persoanelor fizice.

Cu inflația la cer, băncile au reușit contraperformanța de a da un volum mic de credite noi în lei în ultimul an, după ce între vara lui 2021 și primăvara lui 2022 creditarea a duduit. Cea mai afectată este producția de credite pentru populație, îndeosebi cea de consum, deși nici finanțările pentru locuințe nu mai merg ca acum 6-12 luni. Firmele au dat leii pe euro – producția de împrumuturi în euro s-a dublat în ultimul an – și au dus soldul de finanțări în valută la cel mai mare nivel nominal din istorie.

Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.

Rata anuală a inflației a scăzut în martie la 14,5% de la 15,5% în februarie, în special pe fondul unui efect de bază. Inflația lunară rămâne ridicată. Banca centrală aștepta o scădere mai semnificativă a inflației anuale în cea mai recentă prognoză.

Una dintre tranzacțiile care au propulsat Banca Transilvania pe locul 1 în topul băncilor din România.

Ministerul Finanțelor a scos din nou în piață seria de obligațiuni în lei cu cea mai lungă scadență, pe o cerere bună din partea băncilor și randamente în scădere. Analiștii BCR apreciază că titlurile românești au randamente apropiate de valoarea justă, dar că deținerile mari de datorie de către investitorii internaționali au crescut și sensibilitatea obligațiunilor în lei la climatul de pe piețele globale.