Autori

Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu peste 1 punct procentual în ultimele două săptămâni, atingând pragul de 8%. Performanța este în nota regiunii, unde Ungaria s-a bucurat de cea mai mare scădere a dobânzilor, care au revenit temporar sub cele ale României.

Clienții băncilor vor beneficia de afișarea automată a titularului unui cont IBAN atunci când fac transferuri. Facilitatea este menită să prevină fraudele în care beneficiarul real al unui cont este altul decât cel comunicat, precum și erorile.

Creditul neguvernamental a scăzut în octombrie, prima lună în care soldul scade de după mai 2020, când economia era în lockdown în faza inițială a pandemiei COVID 19. Evoluția vine pe seama scăderii soldului de împrumuturi în lei, în condițiile în care finanțarea în monedă națională s-a scumpit accelerat în ultimele luni. Depozitele rezidenților au scăzut și ele în octombrie.

Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.

Numărul litigiilor dintre bănci și clienții persoane fizice a scăzut de la circa 40.000 în 2015-2016 la puțin peste 13.000, arată Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în conducerea Centrului, spune că numărul litigiilor ar putea fi mai mic, însă procesele trenează, și recomandă judecătorilor să trimită părțile la conciliere, așa cum s-a întâmplat în acest an în 122 de dosare.

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, pune în discuție ținta de inflație a băncilor centrale. Se întreabă dacă, în contextul schimbărilor structurale ale economiei la nivel mondial, vor merita sacrificiile care ar trebui făcute pentru a duce inflația la un nivel care ar putea fi de neatins, după ce în peste un deceniu după criza financiară băncile centrale s-au străduit să facă inflație fără să reușească.

În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.

Inflația a umflat și veniturile sistemului bancar, care a încheiat trimestrul al treilea cu un profit în creștere cu 24% față de perioada similară a anului trecut și cu circa 4% față de T2. Pe primele 9 luni profitul a depășit 7,6 miliarde de lei și ar putea urca în premieră la peste 10 miliarde de lei la finele anului.