Autori

“Fondurile de pensii nu sunt suficient implicate în economia reală. Am discutat soluții de compromis cu administratorii lor ca să fie mai implicate”, a declarat liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, după întâlnirea cu reprezentanții administratorilor de fonduri de pensii de Pilon 2. Extinderea plasamentelor pe care aceștia le pot face din banii contributorilor și la categorii mai puțin “conservatoare”, în funcție de prioritățile statului, este o condiție pe care Guvernul PSD-ALDE o pune pentru a reduce cerințele suplimentare de capital impuse prin OUG 114 administratorilor de fonduri, la niveluri care, pentru mulți, nu mai justifică rămânerea în piață.

Prevederile din OUG 114 referitoare la taxa pe activele bancare vor fi modificate de Guvern prin ordonanță de urgență, nemaiașteptând finalizarea dezbaterilor în Parlament unde unde actul normativ este trimis pentru aprobare, rezultă din mesajul transmis astăzi de premierul Viorica Dăncilă în Parlament. În cazul taxei pe active, în lipsa unei modificări prin OUG, aplicarea ar urma să se facă chiar de luna viitoare, când băncile ar trebui să plătească partea datorată pe primul trimestru din 2019.

Taxa pe active ar avea, în forma actuală, efecte serioase la nivel macroeconomic, dincolo de impactul punctual pentru bancă, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR. Alături de alți șefi de bănci membre ARB, Manea a participat la prima rundă de discuții cu ministrul Finanțelor pentru a găsi soluții de ameliorare a OUG 114.

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.

Grupul interinstituțional de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României și-a încheiat activitatea, prezentând azi concluziile referitoare la OUG nr. 114/2018, în ședința Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Rezultatul discuțiilor a fost prezentat public prin cel mai ambiguu comunicat, care nu mai face nicio referire la legarea taxei de ROBOR, rupere cerută expres de BNR, și vorbește de identificarea unor “soluții de posibile scenarii de adaptare” a OUG 114, fără nicio altă informație concretă.

Deși testele de stres realizate anul trecut la bănci indică, conform datelor comunicate chiar Finanțelor de BNR, o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020, chiar și în absența taxei pe active, Guvernul estimează venituri în creștere din impozitarea acestora în proiectul de buget. Potrivit artizanilor bugetari, în buzunarul statului ar urma să intre anul acesta, aplicând impozitul de 10%, o sumă ce depășește 50% din profiturile totale ale sistemului bancar estimate de testele de stres în scenariul de bază. Finanțele au trecut încasări mai mari și din impozitarea veniturilor nete ale BNR. O proiecție bizară în condițiile în care același Guvern care cere băncii centrale să se lupte mai intens cu "speculatorii", folosind rezerva pentru a apăra leul și politica monetară pentru a forța scăderea dobânzilor, concomitent cu reducerea inflației, presupune ca banca centrală va reuși în același timp să facă și un profit și mai mare, din care să dea statului 80%, conform legii.

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

“Avem informații că 25% din angajații sistemului bancar ar urma să fie disponibilizați dacă ordonanța care a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor lua măsuri pentru ca oamenii afectați să poată trece mai ușor peste eventualele restructurări masive”, a declarat, pentru Profit.ro, Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din AsigurBănci (FSAB). Astăzi, FSAB a avut deja discuții pe tema posibilelor restructurări cu șefii departamentelor de resurse umane din băncile membre ale patronatului bancar, urmând ca spre seară să se întâlnească și cu top managementul acestora.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat marți că a fost dispoziția dată de el personal ca MFP să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, de luni, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de Finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.

Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.