Autori

Biblioteca Națională a României, cea mai mare instituție publică de profil din țară, aflată în subordinea Ministerului Culturii, nu exclude să fie nevoită să plătească peste două treimi din bugetul său anual pentru a se aproviziona cu energie electrică timp de un an de zile, în condițiile actualelor scumpiri galopante de pe piețele angro.

Prevederea apare în același proiect de lege care obligă furnizorii de internet, respectiv de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, și furnizorii de serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram, să permită organelor de aplicare a legii și celor cu atribuții în domeniul securității naționale punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică, respectiv de interceptare a comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii.

În toate situațiile juridice în care clientul furnizorului de gaze sau energie al unui loc de consum rezidențial (apartament sau casă), titular de contract de furnizare, este o societate comercială, iar beneficiarii serviciilor de furnizare, care consumă efectiv gaze sau energie, sunt locatarii persoane fizice ai apartamentului sau casei respective, aceștia din urmă nu beneficiază de plafonarea prețurilor și compensarea facturilor.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că s-a luat decizia ca producătorii de energie electrică deținuți de statul român, cei mai mari fiind Hidroelectrica și Nuclearelectrica, să fie obligați să-și vândă cel puțin 40% din producție în afara pieței spot pe termen scurt, adică a platormelor PZU, intraday și echilibrare de la OPCOM, pentru ca marii consumatorii industriali de energie precum Alro Slatina, care au nevoie de cantități mari pe termen lung, să se poată aproviziona.

Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care simplifică prevederile legale cu privire la decontarea de la bugetul de stat către furnizorii de profil a costurilor compensării și reducerii facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru populație și IMM-uri.

Patru fabrici de componente din aluminiu din România care produc pentru giganți aerospațiali multinaționali precum Airbus, Boeing sau Bombardier, cu rulaj cumulat de peste 600 milioane lei și aproape 2.200 de salariați în 2020, controlate de grupul elvețian Montana Tech Components AG, au probleme cu furnizorul de energie electrică, care le-a trimis, la jumătatea lunii trecute, notificări de reziliere a contractelor de furnizare începând cu 1 ianuarie 2022, ca urmare a refuzului lor de a accepta o majorare de 4 ori a prețului electricității livrate.

Menținerea în conservare a termocentralei presupunea costuri cu întreținerea, mentenanța și paza echipamentelor acesteia. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a comunicat încă din noiembrie 2021 că nu sunt bani pentru suportarea acestor costuri.

În toamnă, Comisia Europeană a atras 12 miliarde de euro din vânzarea primelor obligațiuni “verzi” în cadrul NextGenerationEU, fondurile urmând să fie utilizate exclusiv pentru realizarea de investiții în proiecte verzi din Uniunea Europeană.

Compania are în prezent 7 administratori provizorii, numiți fără procedură de selecție cu mandate de 4 luni, iar pe 6 ianuarie 2022 este programată o AGA pentru prelungirea cu încă 2 luni a mandatelor acestora.

Guvernul a adoptat în ședința de joi o masivă ordonanță de urgență de modificare a Legii energiei, de 70 de pagini, menită să transpună "corect și complet" în legislația națională Directiva UE 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și Regulamentele europene în materie și care prevede, printre altele, că primăriile pot cofinanța extinderea rețelelor de gaze naturale.