Autori

Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.

În toamna lui 2016, autoritățile din Republica Moldova informau Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expira la finalul acelui an, respectiv până în 2019, când era planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.

Salrom, care are monopol pe concesiunea zăcămintelor de sare din România, fiind singurul producător, a înregistrat în 2017 un profit net de 74,29 milioane lei, de 2,5 ori mai mare decât în anul anterior. Cifra de afaceri netă a înregistrat o creștere cu 25% față de anul precedent ajungând la valoarea de 371,49 milioane lei.

"Mai avem un singur combinat de îngrășăminte chimice. Într-o anumită perioadă am avut, între ghilimele, "bucuria" să le închidem pe toate și știți foarte bine cazurile, care eu, în scaunul de ministru al Economiei, vă spun sincer că aș lua aceeași decizie, să-i dau gaz ieftin ca să-mi dea îngrășăminte pentru agricultură ieftine, pentru că așa se dezvoltă țara", a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Prin ultima rectificare bugetară de anul trecut, Guvernul estima că va încasa în plus din taxele pe prospecțiuni, explorări și exploatări miniere nu mai puțin de 60 de milioane de lei, în condițiile în care legea inițială a bugetului de stat pe 2018 prevedea încasări de numai 6,37 milioane lei din aceste surse.

Guvernul vrea să reia programul de finanțare multianuală a investițiilor în modernizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ale localităților, denumit Termoficare, banii necesari urmând să provină în principal din alocații de la bugetul de stat și din sumele încasate de România din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite de UE (85%) și din bugetele locale ale localităților participante la program (15%).

Continentul european a fost în pericol să rămână pe întuneric la mijlocul săptămânii trecute din cauza producției insuficiente de energie electrică, incapabilă să facă față consumului mare din această perioadă, ceea ce a determinat autoritățile franceze să întrerupă parțial funcționarea unui număr de 6 mari consumatori industriali de electricitate din Hexagon, relatează La Tribune.

Comisia Europeană va propune săptămâna aceasta extinderea graduală, până la finalul lui 2020, a regulii votului majoritar asupra tuturor chestiunilor legate de politicile de taxare ale UE, o mișcare cu potențial conflictual menită să pună capăt dreptului de veto al statelor membre în această materie, manifestat prin exigența unanimității în luarea deciziilor și la care multe dintre ele nu sunt deloc dispuse să renunțe, scrie Financial Times.

Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.

Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.