Autori

Marți, ziua posterioară escaladării conflictului ruso-ucrainean, a fost prima zi din acest an în care România nu a intrat fizic niciun metru cub de gaz din Ungaria. Importurile din Ucraina, de fapt din Rusia cu livrare la granița ucraineană, în schimb au atins un nivel record al ultimului an, de circa 57 GWh.

Explozia prețurilor la gaze și electricitate i-a afectat inclusiv pe producători, OMV Petrom înregistrând o majorare de mai multe milioane de euro a costurilor la utilități la rafinăria Petrobrazi.

Aprecierea cotațiilor internaționale ale petrolului a cântărit mai mult decât tensiunile geopolitice, cel puțin pentru cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, ale cărei cotații s-au apreciat marți cu aproximativ 1%. Nu același lucru se poate spune despre principalul acționar al companiei, grupul austriac OMV, ale cărui acțiuni s-au depreciat în aceeași zi cu 2%, probabil ca urmare a faptului că este unul dintre acționarii Nord Stream, gazoduct blocat de Germania.

Prețul intraday al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut marți dimineață cu aproape 7,5% față de prețul de închidere al zilei de tranzacționare precedente. În seara zilei de luni, președintele rus Vladimir Putin a pus gaz pe focul conflictului din Ucraina, anunțând recunoașterea independenței celor două republici separatiste pro-ruse și, totodată, trimiterea de „forțe de menținere a păcii” pe teritoriile controlate de separatiști.

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze autohtone, OMV Petrom, a declanșat procedurile angajării celei mai importante persoane pentru securitatea aprovizionării cu gaze a României în următorii 10-15 ani, a directorului operațional al proiectului Neptun Deep. Proiectul, în care OMV Petrom va fi partener cu Romgaz, dacă tranzacția semnată cu actualul partener Exxon va fi finalizată, este cel mai semnificativ proiect offshore din Marea Neagră.

Grupul maghiar MOL a înregistrat anul trecut un volum record de vânzări de carburanți în România, cu aproximativ 5% superior recordului istoric precedent, înregistrat în 2019. Explicație: pe lângă aprecierea cererii ca urmare a revenirii economice, cea mai mare rafinărie autohtonă, Petromidia, operată de Rompetrol, a fost închisă în trimestrul al treilea, trimestrul cu cele mai mari vânzări din istoria grupului MOL în România.

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care a livrat în 2020 peste 10,5 TWh în Sistemul Energetic Național (SEN), a vândut o mare parte din energia cu livrare în 2022, printre clienții săi cei mai importanți numărându-se cele cei mai mari furnizori autohtoni, dar și doi traderi externi.

OPCOM și-a pierdut, cel puțin teoretic, statutul de monopol pe care îl deține în organizarea și administrarea piețelor spot de electricitate, practic însă va rămâne probabil singurul operator al acestor piețe, costurile pentru un eventual concurent fiind unele ridicate. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere publică două proiecte de ordine referitoare la licențieri, prin care ar putea fi desemnați mai mulți operatori desemnați ai pieței de energie electrică (OPEED) care să administreze piețe pentru ziua următoare (PZU) sau Intrazilnice (PI).

Explozia prețurilor la energie care a început anul trecut a condus la o restructurare a pieței energiei, reducând numărul de companii active pe platformele OPCOM ca urmare a insolvențelor, a vânzărilor sau a fuziunilor și reorganizărilor diferitelor grupuri energetice. Astfel, un număr de 26 de companii s-au retras în numai 2 zile, pe 31 decembrie 2021 și pe 1 ianuarie 2022, din proprie inițiativă, de pe cea mai importantă piață de electricitate autohtonă, Piața pentru Ziua Următoare (PZU), pe care se tranzacționează aproximativ 40-45% din cantitatea de energie consumată intern.

Consumul net de energie electrică a crescut anul trecut cu 5% comparativ cu anul precedent, în timp ce producția netă s-a majorat cu 6%, în special ca urmare a creșterii producției din surse hidro cu 13% și a celor din surse termo, cu 9%. Producția de energie “curată” a scăzut cu 3% în cazul celei din surse regenerabile și cu 2% în cazul celei nucleare.