Autori

UPDATE ORA 14.00 La jumătatea orarului de tranzacționare, acțiunile Romgaz și OMV Petrom se tranzacționau cu peste 3% sub nivelurile de referință. Companiile afectate de proiect adunaseră schimburi în valoare de aproape 10 milioane euro. Ministrul Finanțelor Publice a tunat gaz peste focul neliniștilor de pe bursă, spunând că sunt companii care „cresc nejustificat tariful la gaze”. Actul normativ nu va fi adoptat imediat, dar este avut în vedere. „Nu vrem să intervenim în piață, dar piața cu adevărat, nu 2 operatori.”

Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă la 55 lei/MWh, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, este o măsură contraconcurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale, susține într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Preocuparea pentru consumatorii casnici a fost principala motivare adusă de consilierul prim-ministrului Darius Vâlcov, preluată și în expunerea de motive a proiectului de hotărâre de guvern, pentru introducerea controlului prețului gazelor naturale. Proiectul publicat ieri de Ministerul de Finanțe, prin care plafonează prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, nu face însă nicio diferență între consumatorii casnici și cei industriali, discount-ul oferit cu dărnicie de Guvern urmând a fi aplicat și acestora din urmă.

Mișcări puternice pe acțiunile Romgaz la debutul ședinței bursiere de astăzi, în contextul informațiilor potrivit cărora Guvernul pregătește un proiect care vizează plafonarea prețului gazelor până în anul 2021 la un nivel inferior celui de dinaintea liberalizării prețurilor. Titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent este și pe acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă, avertizează Marcel Murgoci de la SSIF Estinvest.

Companiile comerciante de produse petroliere din România vor putea delega obligațiile de stocare de țiței altor operatori din Uniunea European, însă numai pe o perioadă de minimum 3 luni și cu suportarea cheltuielilor de transport aferente, conform unei măsuri pregătite de Ministerul Energiei.

Guvernul a inițiat un proiect de HG prin care vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Dacă va fi adoptată respectiva hotărâre de guvern, împotriva României va fi declanșată, probabil, o nouă procedură de infringement de către Comisia Europeană.

Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".

Șansele ca ExxonMobil să adopte o decizie de investiție favorabilă în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră (Neptun Deep), deținut în parteneriat cu OMV Petrom, ar putea fi afectate nu numai de brusca creștere a fiscalității adoptate de Parlamentul român săptămâna trecută, ci și de schimbarea politicilor investiționale ale noii conduceri a gigantului petrolier american.

Noul sistem de impozitare a producției de gaze offshore adoptat de Camera Deputaților este lăudat sau damnat luându-se în calcul exclusiv veniturile aduse la buget. Politicienii deja împart veniturile suplimentare obținute prin noua formă de taxare, autostrăzile fiind, ca și în cazul altor supraimpozitări introduse, destinația favorită a miliardelor care vor curge, potrivit analiștilor, în bugetul de stat. Însă până să curgă banii în buget, trebuie să curgă gaz în conducte. Iar ca să curgă gaz în conducte, companiile concesionare trebuie să ia o decizie favorabilă de investiție. Decizie care depinde de noul sistem de impozitare.

Grupul CEZ în România va avea, de la 1 august, un nou director executiv, Ondrej Safar, care s-a ocupat în trecut de construcția parcului eolian Fântânele-Cogealac, acesta urmând a-l înlocui pe actualul CEO, Martin Zmelik