Autori

Federația Europeană a Traderilor de Energie (European Federation of Energy Traders – EFET) avertizează, într-o scrisoare adresată deopotrivă autorităților de la București și celor de la Bruxelles, că recenta ordonanță de urgență a Guvernului României de modificare a legislației de sprijinire a consumatorilor de energie, prin extinderea și înăsprirea dramatică a supraimpozitării tranzacțiilor jucătorilor din sector, în primul rând a exporturilor, riscă să declanșeze o reacție în lanț care să ducă de-a dreptul la ″destructurarea″ pieței europene integrate de electricitate și chiar să provoace mari probleme de aprovizionare la iarnă nu doar în România, ci la nivelul întregii regiuni.

Comisia Europeană va propune, în cadrul discuțiilor de vineri pe tema conținutul pachetului de măsuri de combatere a crizei energetice, supraimpozitarea veniturilor producătorilor de electricitate provenite din vânzarea acesteia la un preț mai ridicat de 200 de euro/MWh.

Guvernul german își menține decizia adoptată în 2011 de a renunța la energia nucleară începând cu 1 ianuarie 2023, închizând ultimele 3 centrale rămase, în pofida crizei energetice din Uniunea Europeană. 2 dintre cele 3 centrale nucleare, situate în Bavaria și Baden-Württemberg, vor rămâne în rezervă până în luna aprilie a anului viitor, însă nu vor fi făcute operaționale decât dacă disparitatea între producția de energie electrică dintre nordul și sudul Germaniei va deveni prea mare pentru ca rețeaua națională să o poată gestiona. În prezent, producția de energie nucleară reprezintă aproximativ 5-7% din totalul energiei generate în Germania.

Plafonarea prețurilor duce inevitabil la penurie, cererea fiind stimulată artificial, în timp ce oferta (asigurată de producători sau traderi) nu poate face față majorării cererii. Dacă mai apar și fenomene meteo adverse sau avarii, dezastrul poate fi unul total. Asta spun manualele de economie, nu și politicienii. Cel mai recent caz este cel al Ungariei, unde șoferii nu mai pot alimenta din unele stații OMV, compania recunoscând că, din cauza închiderii rafinăriei sale de lângă Viena și a nivelului scăzut al apelor Dunării, nu poate asigura alimentarea stațiilor pe care le deține în statul vecin.

Comisia Europeană propune două variante de plafonare a prețului gazelor, prima instituind un veritabil cartel al cumpărătorilor de gaz rusesc, cea de-a doua fiind una mai nuanțată, împărțind statele membre în două zone, în funcție de gradul de risc de întrerupere a aprovizionării. Prima variantă majorează riscul întreruperii totale de către Rusia a furnizării de gaze către Europa, cea de-a doua impune României să furnizeze gaze, din producție internă sau importuri (dacă vor mai exista), statelor cele mai dependente de livrările Gazprom.

Motorina s-a scumpit marți pentru prima dată în această lună, cu 4 bani/l, în stațiile OMV Petrom, perioadă în care benzina s-a ieftinit accelerat. Companiile concurente, Lukoil, Rompetrol și Mol, în schimb, au ieftinit benzina cu 10 bani/l, preluând exemplul liderului pieței de luni. În urma modificărilor de preț de marți, prețul benzinei este cu peste 1,1 lei/l mai scăzut decât cel al motorinei în toate stațiile, în cazul Petrom, diferența apropiindu-se de 1,2 lei/l. Explicația evoluției divergente a celor două prețuri: dacă România își acoperă consumul de benzină din producția internă, în ceea ce privește combustibilul diesel este importatoare netă, ca și majoritatea celorlalte stete din UE.

Producția de petrol a Rusiei s-a redus în august pentru prima dată în ultimele 4 luni, după ce în perioada mai-iulie aceasta a crescut în pofida embragoului anunțat de Comisia Europeană. Scăderea nu este cauzată de micșorarea cererii europene, care dimpotrivă a crescut în ultima lună, ci este probabil rezultatul reviziilor programate și/sau o măsură preventivă a companiilor ruse, pe 5 decembrie urmând să intre în vigoare interzicerea totală a importului maritim de țiței rusesc.

Republica Moldova va cumpăra, în 2 tranșe, 10 milioane de metri cubi de gaz de la Gazprom, pe care le va stoca în depozitele din România, a decis Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău. Prețul plătit de Energocom, companie de stat, către ruși va fi de 146 euro/MWh pentru jumătatea de cantitate, aferentă lunii august, și de 200 euro/MWh pentru cealaltă jumătate, aferentă lunii septembrie. Prețurile sunt apropiate de cele de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul gazului se situa la 147,5 euro/MWh la mijlocul lunii august și la 204,5 euro/MWh, pe 1 septembrie, însă cu 90, respectiv 40 de euro, mai reduse decât cele de pe cea mai importată bursă regională, cea austriacă CEGH.

Diferența dintre prețul motorinei și cel al benzinei a atins luni un nou record, de 1,13 lei/l, în urma deciziei de ieftinire cu 10 bani/l, efectuată în weekend de OMV Petrom, a doua reducere considrabilă de preț, după cea similară efectuată vineri, relevă date analizate de Profit.ro. În ultimele 10 zile, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 20 de bani/l, în timp ce, de la începutul acestei luni, în numai 5 zile, cel al benzinei a scăzut cu 20 bani/l în stațiile operate de liderul pieței. Motivul: dacă România își acoperă consumul de benzină din producția internă, în ceea ce privește combustibilul diesel este importatoare netă, ca și majoritatea celorlalte stete din UE.

Cei doi mari producători de gaz care operează și centralele de la Brazi și Iernut, OMV Petrom și Romgaz, sunt afectați de ultima ordonanță semnată de Guvern în energie în ceea ce privește producția de electricitate, prețurile relative avantajând categoric vânzarea directă a gazelor în detrimentul arderii acestuia pentru producția de electricitate.