Autori

România are o singură fabrică de bitum rutier, cu o capacitate de aproximativ 75.000 de tone anual. Necesitatea reală, în contextul programelor naționale de infrastructură, este de cel puțin opt ori mai mare: între 600.000 și 700.000 de tone pe an. Diferența e acoperită prin importuri, arată studiul "Deficitul comercial al României", făcut de Călin Costinaș, reprezentant al Grupului de lucru „Competitivitatea lanțului valoric agroalimentar – Produs Românesc".

Datele cele mai recente arată că în Uniunea Europeană, în anul 2024, sectorul public angajează în medie aproape 23% din forța totală de muncă. Sunt diferențe profunde între țările membre, dar România are de departe cea mai scăzută proporție a angajaților publici în economie, stând la coada clasamentului UE, cu o proporție de 16,3 %. Însă, analize și sondaje interne sugerează că problema majoră nu este numărul, ci calitatea personalului.

Între 2009 și 2023, România a trecut de la un deficit comercial de 7 miliarde de euro la 35 miliarde euro.

În prezent, fiecare membru NATO cheltuiește mai puțin pentru armată decât pentru sănătate sau educație. Totuși, o țintă de 5% din PIB pentru apărare ar împinge 21 dintre ele să cheltuiască mai mult pe armată decât pe școli. Țările NATO au convenit oficial să își crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035.

Rusia a invadat Ucraina în 2022 și s-a trezit că nu se confruntă doar cu rezistența ucraineană, ci și cu sprijinul masiv al Occidentului pentru Ucraina. Moscova nu vede acest sprijin ca un ajutor umanitar, ci ca o formă clară de participare indirectă la război. Principalii contributori la rezistența ucraineană sunt Franța și Germania. România face și ea parte dintre țările care ajută curent Ucraina.