Autori

Plafonul maxim pentru emisiuni de obligațiuni ale Guvernului pe piețele externe, prin "Medium Term Notes" (MTN), va crește de la 56 miliarde de euro la 62 miliarde de euro. Majorarea plafonului de îndatorare pe extern se face periodic, în măsura în care și datoria acumulată crește treptat. Precedenta majorare a plafonului a avut loc spre finalul anului 2021, de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.

Războiul dintre Rusia și Ucraina a schimbat puternic schimburile comerciale din regiune, ucrainenii încercând să trimită la export cantități cât mai mari de cereale și floarea soarelui pe alte rute decât cele obișnuite. Datele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), analizate de Profit.ro, arată o creștere puternică a tranzitului de camioane pe frontiera de est, de circa 70% cu Ucraina și aproximativ 45% cu Republica Moldova. După cum a scris recent Profit.ro, România a devenit cel mai mare furnizor de combustibili pentru Ucraina, după atacarea țării de către Rusia, în timp ce în România au intrat cantități mari de cereale și floarea soarelui, principalele destinații fiind exportul prin portul Constanța și piața internă a României.

Guvernul a împrumutat în martie 8,75 miliarde de lei, din care 7,45 miliarde lei de la investitori mari și 1,3 miliarde lei de la populație, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele trei luni a ajuns, astfel, la 71,3 miliarde lei, cea mai mare parte a acestei sume fiind atrasă în ianuarie, când statul a ieșit de două ori pe piețele externe pentru împrumuturi. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei, 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență.

Guvernul a restricționat semnificativ aria de aplicabilitate a regimului microîntreprinderilor prin măsuri adoptate anul trecut, cu intrare în vigoare de la începutul acestui an.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de OUG prin care reintroduce sancționarea dură, cu amenzi și confiscare, iar în cazuri repetate și cu suspendarea activității, a activităților ilicite de producție, comerț sau prestări de servicii cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență. O lege similară (Legea nr. 12/1990) a fost abrogată în 2020. O serie de autorități ale statului, ANAF și Autoritatea Vamală Română, precum și ofițerii și agenții Poliției Române și din cadrul Poliției de Frontieră Române și ofiterii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, vor putea constata contravențiile și vor putea aplica sancțiunile.

Profit.ro a scris recent, în baza unor informații obținute pe surse, că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Această nerealizare a veniturilor a generat un anumit nivel de preocupare în rândul autorităților.

O bază de date centralizată cu cei care au încasat sume de bani prin acest program nu există, deorece Guvernul nu a considerat că ar fi necesară. Acum este pregătită o schimbare radicală.

Mecanismele de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, în special cel de eșalonare simplificată, vor fi modificate substanțial, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență pentru schimbarea Codului de Procedură Fiscală, publicat de către Ministerul Finanțelor. Proiectul vizează în principal excluderea restanțelor din accize de la eșalonare, atât simplificată, cât și clasică, precum și eliminarea de la eșalonarea simplificată a restanțelor rezultate din stopaj la sursă (preponderent contribuțiile sociale) și din taxe neachitate pentru jocuri de noroc. De asemenea, proiectul prevede majorarea dobânzii pentru eșalonarea simplificată de la 0,01% pe zi în prezent (3,64% pe an) la dobânda standard a ANAF de 0,02% pe zi (7,3% pe an).

Ministrul Finanțelor - OMV va plăti taxa de solidaritate!

Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.