Autori

Inspectorii Antifraudă au fost anul trecut mai puțin agresivi ca număr de verificări și sume stabilite în urma controalelor, în contextul în care șefii din Ministerul Finanțelor și ANAF anunță de mai mult timp că se vor concentra pe verificarea firmelor considerate cu risc. Deși în mod normal această abordare ar trebui să continue și anul acesta, perspectiva este incertă, ca urmare a schimbărilor dese la conducerea ANAF, aflată la al 4-lea președinte în 2 ani, a presiunilor tot mai mari pe Fisc să aducă bani la buget, dar și a unor direcții noi stabilite de Finanțe pentru Antifraudă, pe care Profit.ro le-a anunțat.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect amplu de modificare și completare a normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, pentru clarificarea modificărilor aduse legislației fiscale în ultima perioadă. Proiectul de hotărâre cuprinde prevederi referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți, taxa pe valoarea adăugată, accize și alte taxe speciale, impozite și taxe locale.

Inspectorii antifraudă au controlat 372 de firme specializate în alimentație publică, scopul acțiunii de verificare fiind de a încuraja conformarea voluntară prin utilizarea caselor de marcat, a anunțat Direcția Generală Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF.

Trenurile CFR Călători au contabilizat anul trecut peste 4,53 milioane de minute de întârziere, echivalentul a 8,6 ani și îngrijorător este că de mai mulți ani durata cumulată a întârzierilor este pe un trend ascendent. Despăgubiri, de 25% sau 50% din costul biletului, au primit doar 70 de călători, dar nu dintre cei de pe rutele operate intern, în România, de CFR Călători, arată date ale companiei de stat.

Directorii financiari din România apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă se concentrează mai mult asupra consolidării afacerilor decât asupra extinderii, potrivit Deloitte CFO Survey, un sondaj care reflectă opiniile unora dintre cei mai importanți jucători din economie. Chiar dacă apreciază climatul actual de business, directorii financiari privesc spre viitor cu reținere, lipsa lor de entuziasm fiind legată de volatilitatea fiscală și legislația imprevizibilă.

Ministerul Finanțelor nu susține majorarea limitei maxime a deductibilității costurilor îndatorării, afirmă, citând semnale din partea instituției, Alex Milcev, partener, și lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România. Limita pentru deducerea costurilor cu dobânzile a intrat în vigoare de la începutul acestui an, prin ordonanță, la 200.000 de euro plus 10% din EBITDA pe an, prin transpunerea celei mai dure forme a unei directive europene. Printre companiile afectate puternic sunt și cele românești, dependente de finanțarea bancară pentru dezvoltare.

La doi ani de la scandalul Panama Papers, ANAF pare să fi făcut doar progrese care nu merită menționate în ce privește utilizarea informațiilor făcute publice în 2016 în urma unei investigații jurnalistice de amploare la nivel global. Deși ANAF a reacționat rapid la nivel declarativ, la momentul respectiv, și a precizat că va solicita și analiza informațiile referitoare la persoane sau companii care au legătură cu România, în prezent Fiscul este tot la stadiul de a investiga 3 grupuri de societăți și de a analiza riscurile fiscale în cazul altor 2. Acesta este exact etapa în care ANAF informa că se află și în toamna anului 2016.

Echipamentele IT, medicamentele, mobilierul, mașinile, carburantul pentru parcul auto și produsele de birotică vor fi cumpărate pentru toate instituțiile statului, începând cu anul viitor, în sistem centralizat de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), structură care va fi înființată în perioada următoare, relevă un draft obținut de Profit.ro din surse politice. În același timp, vor fi modificate mai multe reglementări privind contestarea licitațiilor, printre care cele referitoare la termene și taxe.

România este singurul stat din UE care nu acordă băncilor posibilitatea de a-și deduce în nicio situație integral pierderile rezultate din vânzarea de credite neperformante, reiese dintr-un studiu realizat de Deloitte la solicitarea Asociației Române a Băncilor. Schimbarea legislației din România va cauza costuri fiscale mai mari băncilor la vânzarea de neperformante, iar în anumite situații, costurile vor depăși prețul de vânzare și vor pune tranzacțiile sub semnul întrebării, a avertizat Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

România se numără printre țările cu costurile cele mai scăzute din Europa privind concedierea din motive care țin de persoana salariatului sau din motive economice, potrivit unui studiu realizat de Deloitte Legal, companie reprezentată în Romania de Reff & Asociații.