Autori

Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.

Bugetul CNAS este în 2019 mai mare cu aproape 12% decât cel de anul trecut, adică, în termeni nominali crește cu aproape 4,2 miliarde de lei față de 2018, dar banii, deși este în continuare nevoie de fonduri, nu reprezintă o soluție universală pentru problemele din sistemul medical, a declarat Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). O parte importantă a soluției este prevenția.

Sistemul medical de stat are nevoie are nevoie de concurența sectorului privat pentru a deveni mai eficient și pentru a crește astfel eficiența și calitatea actului medical, lucruri care nu s-au întâmplat, deși salariile și fondurile pentru sănătate au crescut în ultimii ani. "Nu ar strica să avem un pic de concurență în sistemul sanitar. Concurența generează progres", a declarat Laszlo Attila, președinte Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României.

Mecanismul split TVA urmează să devină în scurt timp opțional în totalitate, a declarat, pentru Profit.ro Daniel Anghel, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC). Comisia Europeană a respins, încă de la începutul lunii noiembrie, solicitarea României de a-i fi acordată o derogare de la directiva de TVA pentru sistemul split. România a primit termen să transmită până pe 9 ianuarie ce va face, urmând ca în cazul în care nu renunță la split să fie declanșată procedura de infringement. Termenul a fost ulterior extins până pe 9 martie. Potrivit informațiior Profit.ro, autoritățile române au transmis Comisiei Europene un răspuns în termenul prevăzut, iar Comisia analizează acum propunerile părții române.

ANAF a continuat și anul trecut să întârzie rambursările de TVA peste termenul legal pentru a ajuta Guvernul să mascheze deficitul bugetar. În timp ce încasările nete din TVA ale statului creșteau accelerat în ultimele luni ale anului trecut, rambursările din TVA, potrivit datelor obținute acum de Profit.ro, se aflau în scădere. Ritmul de creștere a TVA colectată (TVA brută) nu s-a schimbat semnificativ în ultimele luni din 2018, dar înapoind firmelor mai puțin din ce a strâns ca TVA, Guvernul a rămas cu mai mulți bani din taxa la buget, artificiu care a ajutat Executivul să-și atingă țintă de deficit bugetar.

Statul a împrumutat în primele trei luni ale anului 7,1 miliarde de lei de la bănci și investitori prin obligațiuni emise pe piața internă. Suma este ușor sub cea planificată, de 8,4 miliarde de lei, însă după ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Ionuț Simion, country managing partner PwC România, a revenit în Consiliul Director al AmCham România și va asigura reprezentarea AmCham în calitate de președinte. AmCham, asociație ce reunește peste 430 de companii americane, internaționale și românești, a organizat joi Adunarea Generală a Membrilor, iar membrii aleși în Consiliul Director al organizației au desemnat președintele și vice-președinții pentru următorul mandat de un an.

Vicepreședintele ANAF responsabil de colectarea veniturilor, Alexandru Drăghici, și-a dat demisia, potrivit unei decizii a premierului, Viorica Dăncila, publicată joi în Monitorul Oficial. În locul lui Drăghici ar urma să fie numită pe post fosta șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu, potrivit informațiilor Profit.ro. Vicepreședintele ANAF are rang de subsecretar de stat, iar numirea și revocarea se face prin decizie a premierului.

Un nou departament al ANAF, cel pentru emiterea de soluții fiscale anticipate și acorduri de preț în avans, ar urma să fie preluat în aparatul propriu al Ministerului Finanțelor, după modelul transferului la Finanțe a activității de soluționare a contestațiilor. Ambele măsuri au fost cerute de mediul de afaceri. Preluarea de la ANAF a soluțiilor fiscale anticipate și acordurilor de preț în avans este în analiză acum la Ministerul Finanțelor, afirmă consultanți PwC și reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), în contextul în care dacă aceste documente ar fi emise direct de către Finanțe, procesul ar fi unul mult mai rapid decât în prezent, când termenele, de trei și șase luni, sunt depășite chiar și de câteva ori.