Autori

Creșterea salariilor din sistemul public de sănătate nu este sustenabilă și va afecta investițiile în modernizarea spitalelor și cheltuielile cu medicamentele, a apreciat Wargha Enayati, președinte Intermedicas și fondator al rețelei private Regina Maria. În plus, afirmă acesta, statul ar trebui să mai închidă din spitalele a căror utilizare s-a diminuat în ultimul deceniu și să direcționeze banii către sistemul privat de sănătate.

Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor lucrează la un nou mecanism de taxă claw-back, care să țină cont de situația fiecărui medicament, în contextul în care, la începutul anului viitor, intră în vigoare Directiva privind trasabilitatea medicamentelor. Producătorii de medicamente, în special cei de medicamente generice, critică dur, de mult timp, taxa claw-back, despre care afirmă că este responsabilă de retragerea de pe piață a multor produse cu preț mai mic.

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme cunoscute de mult timp, precum problemele legislative, financiare, de resurse umane sau birocrația, deși a reprezentat, la nivel declarativ, o prioritate pentru toate guvernele ultimilor zeci de ani. Pe termen lung, trebuie promovată prevenția, însă pe termen scurt și mediu statul trebuie să prioritizeze mult mai bine resursele limitate de care dispune, a atenționat Loreta Păun, consilier la Administrația Prezidențială, la Profit Health Forum. Totodată, pacienții și medicii ar trebui să aibă un rol mai important în adoptarea deciziilor, în detrimentul politicienilor și al finanțatorilor.

ONG-urile și unitățile de cult care furnizează servicii sociale vor putea primi 3,5% din impozitul pe venit datorat de contribuabili pentru salarii și pensii, față de 2% în prezent, potrivit unui proiect de ordonanță pregătit de Ministerul Finanțelor. În cazul entităților non-profit și unităților de cult care nu sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, cota va rămâne la 2%.

Ministerul Finanțelor a redactat proiectul de ordonanță care va permite ieșirea de la regimul de microîntreprinderilor, condiția fiind de a avea un capital de minimum 45.000 de lei și cel puțin 2 angajați. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat săptămâna trecută că măsura va fi introdusă printr-o ordonanță, în contextul în care în Parlament întârzie adoptarea acestei facilități.

Cheltuielile statului au crescut cu aproape 40% în primele două luni ale acestui an, la 47,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile nu au ținut pasul și au urcat cu 21,3%, la 42,3 miliarde lei. Pe lângă majorările salariilor, în deficitul de 0,6% consemnat în primele două luni se văd și investițiile de patru ori mai mari decât anul trecut, tăiate anterior de Guvern, dar și plățile pentru subventiii, în creștere de aproape două ori și jumătate. FMI a atenționat recent, la București, asupra unor riscuri importante, precum deficite bugetare mari pe fondul unor investiții publice reduse, dar și asupra capacității reduse a statului de a colecta taxe.

Ponderea contractelor cu normă întreagă majorate în contextul transferului contribuțiilor integral în sarcina angajatului a ajuns, în a doua parte a lunii februarie, la aproximativ 60%, relevă ultimele date oficiale. Angajatorii mai pot înregistra doar până la finele lunii martie contractele majorate cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie.

Legea care majorează plafonul cifrei de afaceri de la care firmele trebuie să se înregistreze în scop de TVA, de la 220.000 de lei la 300.000 de lei, a fost promulgată de Președinție, astfel că noul prag ar putea intra în vigoare cel mai devreme de la 1 aprilie, în functie de publicarea legii în Monitorul Oficial. Legea include și norme tranzitorii pentru trecerea la noul plafon din cursul acestui an. România a primit în octombrie acordul Comisiei Europene pentru a urca plafonul de la 220.000 de lei, în prezent, la 300.000 de lei, dar modificarea nu a fost introdusă în legislație suficient de repede pentru a fi pus în practică de la 1 ianuarie.

Crédit Agricole România (CABR) a lansat noile dobânzi pentru depozitele la termen, acestea putând ajunge până la 2,5% pe an, pentru plasamente făcute pentru o perioadă 24 de luni. Dobânda este una dintre cele mai mari de pe piața locală.

Site-ul ANAF nu poate fi accesat de aproape o săptămână, deși IT-iștii Ministerului Finanțelor lucrează încă de joi la remedierea situației. Minsterul Finanțelor a anunțat joia trecută că "s-au dispus măsuri de remediere, astfel încât site-ul ANAF să fie disponibil cât mai curând", însă de aproape o săptămână firmele nu pot accesa servicii foarte importante, cum ar fi verificarea registrului celor care aplică plata defalcată a TVA sau a registrului firmelor care aplică sistemul TVA la încasare. Oficialii statului au cheltuit din 2013, dintr-un împrumut de a Banca Mondială pentru modernizarea ANAF, 60 de milioane de lei, însă doar pentru analize și consultanță, niciun leu nefiind alocat pentru sistemul IT. Până în prezent nu a fost găsit niciun vinovat.