Autori

ANAF a colectat la bugetul statului în luna iunie suma de 43,36 miliarde de lei, a anunțat astăzi ANAF printr-un comunicat de presă. Suma colectată este cu 879 milioane de lei sub cea prevăzută în programul de colectare a veniturilor trasate de către Ministerul Finanțelor, de 44,24 miliarde de lei. Luna iunie este istoric una cu venituri foarte mari, iar în 2024, planul ANAF de 44,24 miliarde de lei era cea mai mare sumă prevăzută a fi încasată în prima jumătate a anului. Totalul pentru primele șase luni a fost de 218,55 miliarde lei, cu 1,21 miliarde lei peste programul pentru acest interval, ca urmare a rezultatelor mai bune din primele luni ale anului.

Cea mai mare parte a profiturilor vine de obicei de la companiile din energie, Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica.

Inspectorii Antifraudă (DGAF) au efectuat controale la operatori economici care desfășoară activitate comercială în zona Gării de Nord din București. Principalele obiective verificate au fost respectarea obligațiilor de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale și de emitere de bonuri fiscale pentru bunurile livrate cu amănuntul ori a prestărilor de servicii efectuate direct către populație, existența documentelor justificative pentru bunurile comercializate, legalitatea efectuării de activități economice, precum și utilizarea legală a forței de muncă.

Ion Cupă, fost șef al Vămii până la începutul acestui an, a primit un nou mandat pe șase luni ca secretar general adjunct la ANAF. Cupă a fost numit pentru șase luni pe postul de la ANAF după ce a fost înlocuit în luna ianuarie din postul de șef al Autorității Vamale Române (AVR).

Ministerul Finanțelor solicită astăzi în ședința Guvernului suplimentarea limitei creditelor de angajament cu 21,42 milioane lei și a limitei creditelor bugetare cu 19,08 milioane lei. Creditele de angajament permit asumarea de cheltuieli pentru anii următori, iar creditele bugetare sunt fonduri pentru cheltuieli în acest an. Cele peste 40 de milioane de lei sunt necesare pentru a acoperi penalități impuse de către UE României legate de depozite de deșeuri, precum și pentru cheltuieli cu majorări salariale la Finanțe și instituții subordonate, dar și pentru plăți la unele contracte, cum este cel pentru achiziția de scanere.

Ministerul Finanțelor a pregătit o serie de modificări ale normelor de aplicare a legislației privind plata cu cardul, printre acestea fiind și posibilitatea ca sumele achitate prin intermediul POS-urilor să fie transferate de bancă direct în conturile cărora sumele respective se cuvin deschise la Trezoreria statului, fără ca acestea să mai tranziteze contul de disponibilități al beneficiarului sumei deschis la Trezoreria Statului și din care ulterior să fie distribuite de către instituțiile și autoritățile publice respective.

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va colecta în acest an peste 100 de milioane de lei de la companiile controlate de stat, potrivit calculelor Profit.ro. AMEPIP, aflată în subordinea Guvernului, a stabilit că va colecta în acest an un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, stabilite prin situațiile financiare anuale pentru 2023.

Guvernul a împrumutat în primele șase luni din acest an 131 miliarde de lei, 11,6 miliarde de lei din această sumă reprezentând finanțări luate doar în iunie, care a devenit, astfel, luna cu cele mai mici împrumuturi contractate în acest an, potrivit calculelor Profit.ro. Statul a ajuns, cu cele 131 miliarde lei, la 72% din necesarul de împrumuturi anunțat pentru anul 2024, de 181 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor va analiza modul în care funcționează sistemul e-TVA odată cu utilizarea primelor deconturi precompletate, urmând ca ulterior, în funcție de acuratețea sistemului, să fie luată în calcul o potențială amânare a termenului de la care este obligatoriu e-TVA. De asemenea, Ministerul Finanțelor a dat asigurări în ce privește implementarea e-Factura în regim B2C și protecția datelor cu caracter personal, unde lucrează la o formă de identificare fiscală care să apară pe facturi în locul CNP, și a exprimat deschidere în ce privește revenirea la unele prevederi din legea prevenirii în cazul contabililor.

N26, una dintre cele mai mari bănci digitale europene, cu operațiuni în multe dintre statele UE în care sunt prezente comunități mari de români, cum ar fi Spania, Italia, Germania, Franța, nu acceptă documente de identitate românești, cum ar fi carte de identitate sau pașaport, în operațiunile online de verificare a identității, blocând astfel accesul românilor rezidenți în țările respective la servicii precum deschiderea de conturi la banca respectivă, în pofida reglemerntărilor UE privind sectorul bancar, au semnalat cititori ai Profit.ro. Astfel de cazuri au fost semnalate și pe unele platforme online. De asemenea, românii posesori ai unor conturi la N26 riscau pierderea contului dacă aveau nevoie să își reconfirme identitatea. Contactată de Profit.ro, N26 a transmis că va implementa în următoarele săptămâni o serie de modificări, urmând ca după implementarea acestora, cetățenii români să poată folosi în procesul de verificare a identității pașapoarte și cărți de identitate românești. Banca nu a admis explicit că în ultima perioadă cetățenii români ar fi întâmpinat probleme privind utilizarea actelor de identitate românești în relația cu banca, în pofida informațiilor în acest sens puse la dispoziție de către Profit.ro.