Autori

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 752 de milioane de lei pe piața internă, la un randament în scădere abruptă față de cele plătite în ultimele două săptămâni, revenind mai aproape de costurile de dinainte de criza politico-electorală.

Este Ungaria sub Orban un model pentru România? Din punct de vedere al creșterii economice în ultimul deceniu și jumătate, România s-ar uita înapoi, către o țară care s-a mișcat mai încet. Totuși, România merge deja pe modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului: tot mai multe datorii, la dobânzi mari, care mănâncă tot mai mult din buget.

Banca Națională a României a menținut neschimbată rata de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală pomenește de ieșiri semnificative de capital, care au afectat semnificativ toți indicatorii (dobânzi, curs, rezerva valutară), generate de „perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere”. BNR atrage atenția că un plan credibil de scădere a deficitului bugetar este crucial.

Banca Națională a României va menține neschimbate dobânzile la ședința de politică monetară de astăzi, anticipează economiștii băncilor. Prudența este cuvântul cheie pentru BNR în această perioadă, cred analiștii, în condițiile multiplelor riscuri politice și fiscale.

Ministerul Finanțelor a emis din nou datorie pe termen scurt pe piața internă, adunând 868 de milioane de lei de la bănci. Finanțele au preferat să emită exclusiv datorie pe termen scurt în ultimele două săptămâni, în condițiile randamentelor crescute.

Grupul Banca Transilvania a încheiat primul trimestru din 2025 cu un profit net de 877 de milioane de lei, în scădere cu 22,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii costurilor operaționale, îndeosebi a celor cu provizioanele și salariile. Rezultatele trebuie interpretate în contextul fuziunii cu OTP Bank, arată BT. Banca atrage atenția cu privire la incertitudinile politice din ultima vreme.

Banca Comercială Română a crescut estimarea de inflație pentru finele acestui an, pe fondul unei rate mai ridicate decât se aștepta în aprilie și al deprecierii monedei naționale. ING Bank subliniază la rândul său că riscurile la adresa inflației vin dinspre măsurile fiscale anticipate.

Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat, arată pentru Profit.ro Ștefan Posea, economist la ING Bank România. Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie unul convingător și să vină repede, în condițiile în care incertitudinea electorală prelungită a dus la amânarea investițiilor și reformelor - fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna, avertizează economistul.

Ministerul Finanțelor a luat din piața internă un împrumut pe termen scurt la un randament de 8,45% pe an, cel mai mare de după toamna lui 2022. În piața secundară, curba randamentelor s-a inversat, un eveniment rar ce subliniază incertitudinea pe termen scurt percepută de investitori. Dobânzile la împrumuturile suverane în euro au continuată să se depărteze de țările vecine.

Banca Națională a României a cheltuit circa 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare pentru a atenua deprecierea leului, în contextul victoriei lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale și al prăbușirii guvernului. Banca centrală are acum un nou nivel critic de curs.