Autori

Economiștii se așteaptă la noi date slabe din economie pentru începutul anului, cu o medie a estimărilor care arată spre o contracție a PIB în termeni anuali, în timp ce unii analiști văd posibilă și o continuare a contracțiilor trimestriale. Datele economice s-ar putea ameliora pe parcursul anului, în condițiile scăderii inflației, a revenirii consumului, precum și realizării investițiilor publice finanțate cu fonduri europene – deși aici sunt economiști care avertizează că ratarea PNRR ar putea duce România în recesiune.

Sistemul bancar și-a majorat excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală în aprilie, chiar dacă la finele lunii cursul valutar a intrat sub presiune de depreciere și evoluția rezervelor BNR sugerează intervenții pentru susținerea leului.

Creșterea recentă a cursului de schimb, pe fundalul instabilității politice, a redus din supraevaluarea leului, dar aceasta încă se păstrează, arată o analiză a Băncii Comerciale Române, care și-a majorat prognoza privind nivelul EUR/RON. Analiștii observă și o schimbare de atitudine a BNR, care în fața presiunii valutare a ales să lase cursul să crească și să mențină astfel dobânzile în piață. Deprecierea leului aduce deja o inflație mai mare și o creștere a datoriei publice în valută.

România mai are de adoptat legislație pentru a obține fondurile europene din Programul de Redresare și Reziliență de circa 7 miliarde de euro, lucru ce ar putea fi întârziat sau împiedicat de criza politică. Fără aceste sume, care finanțează investițiile de la bugetul public, economia ar putea intra într-o recesiune în toată regula, în condițiile în creșterea PIB așteptată este deja anemică.

Finanțarea statului merge înainte, în pofida crizei politice. Investitorii au dat buluc la ultimele două licitații de titluri de stat, cererea depășind de trei ori prospectul. Mai mult, în ultimele două zile, randamentele pe termen lung au scăzut simțitor, pe fondul unui val de optimism pe piețele internaționale legat de posibila închidere a războiului din Golf.

Criza politică a dus leul la un minim istoric față de euro, ceea ce va genera o inflație mai mare și ar putea duce la retragerea lichidității din piață de către BNR, cu impact asupra dobânzilor interbancare – și implicit asupra celor la credite, avertizează Erste. Totuși, piața anticipează o rezolvare rapidă a impasului, care, în opinia analiștilor băncii austriece, pare improbabilă, având în vedere poziționarea partidelor.

Cursul euro-leu a trecut de 5,27 pe piața valutară interbancară, înainte de fixingul BNR de la ora 13.

Leul a rezistat în fața volatilității crizei energetice a războiului din Golf, dar a fost răpus de criza politică autohtonă. Moneda românească are cea mai slabă evoluție din rândul țărilor Europei Centrale și de Est din acest an. Analiștii cred că este și un semnal dat de BNR politicienilor, la fel ca în mai anul trecut, să nu pună în pericol consolidarea fiscală și stabilitatea financiară. Pe frontul dobânzilor la împrumuturi, România a rămas singură și detașat pe primul loc.

Volatilitatea politică recentă, după ieșirea PSD de la guvernare și promovarea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR a dus la deprecierea leului. BNR și-a ridicat mâna grea de pe cursul de schimb sub presiunile de depreciere și pentru a da un semnal partidelor din coaliția de guvernare. Moneda s-ar putea stabiliza în scenariul central al UniCredit: un nou guvern cu agendă pro-UE.

Leul și-a continuat parcursul slab pe parcursul zilei de marți și a depășit și pragul de 5,24 unități/euro, cu 10 minute înainte închiderii ședinței de tranzacționare, stabilind un nou record negativ.