Autori

Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat după impozitare de 14 milioane de lei la 9 luni, în scădere cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale. Portofoliul de credite al băncii a crescut cu o cincime față de septembrie 2020.

Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.

Firmele se bazează în continuare în special pe creditul comercial pentru finanțarea activității și doar până la un sfert folosesc finanțarea bancară, fiind nevoie de o mai bună educație a clienților care să ducă la creșterea capitalizării și a înțelegerii procesului de creditare, spune Gabriel Pralea, director de rețea la CEC Bank. Banc de stat observă o creștere ridicată a solicitărilor pentru finanțarea capitalului circulant, în condițiile exploziei costurilor logistice pentru importurile din Asia și a scumpirii utilităților pe piața internă.

După o creștere consistentă a cererii de finanțare pentru investiții din partea firmelor în prima jumătate a anului, ultima perioadă a adus o frânare a apetitului pentru astfel de împrumuturi, din cauze ce țin de pandemie, politică și creșterea prețurilor, arată Luana Sorescu, Head of Clients, Business Banking, ING Bank.

Băncile au fonduri la dispoziție și un angajament pentru a finanța economia reală, iar din partea firmelor este nevoie de transparență atunci când prezintă planurile de afaceri, spune vicepreședintele responsabil cu aria retail din UniCredit Bank România.

Banca Națională a României anunță că se angajează să lupte cu instrumentele pe care le are la dispoziție, în principal prin reglementare, împotriva schimbărilor climatice. Banca va realiza o analiză pentru ca împrumuturile considerate “verzi” să aibă un impact mai mic asupra capitalului băncilor și va face anual teste de stres.

Rata de răspuns pozitiv s-a îmbunătățit semnificativ de la adoptarea programului cu garanții de stat IMM Invest și unele companii au aplicat pentru prima oară pentru un credit bancar, arată Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor. Accesul firmelor mici și mijlocii la finanțarea bancară rămâne, însă, limitat de situația bilanțieră a firmelor, dar și de educația antreprenorială, în timp ce în bănci există supralichiditate. Firmele preferă finanțarea prin credit furnizor, care poate fi și de 10 ori mai scumpă decât cea bancară și se reflectă în prețurile din economie, avertizează Dănescu.