Autori

Adrian Câciu, propus de PSD pentru funcția de ministru al Finanțelor, scria că există “mari presiuni” pe deprecierea leului ca urmare a comenzilor unor speculatori internaționali care urmăreau “echilibrarea parității euro/dolar”, lucru imposibil în practică, cota monedei românești în tranzacțiile internaționale fiind nesemnificativă. Mai mult, Câciu vede o conspirație a furnizorilor de energie din România, care ar fi aranjat lucrurile în piață încă de anul trecut astfel încât să facă profituri fabuloase în acest an.

Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.

Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.

Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Rata anuală decelerează de la 13,9% la 7,2%, în condițiile în care mare parte din restricțiile pandemice din valul 4 nu erau încă în vigoare.

Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.

Banca Națională a României a urcat estimarea de inflație de la 5,6% la 7,5% pentru finele acestui an și de la 3,4% la 5,9% pentru decembrie 2022, pe fondul creșterii peste așteptări a prețurilor la energie. Rata inflației ar urma să revină în intervalul țintă al băncii centrale abia la mijlocul lui 2023, nu înainte însă de a ajunge la peste 8% în primăvara lui 2022.

Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.