Autori

Banca Națională a României va crește accelerat dobânda cheie în prima ședință de politică monetară din acest an, potrivit analiștilor, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au mișcat ratele în sus mai puternic în ultimele luni pentru a combate inflația ridicată.

În ultimele luni, BNR și-a asumat un control strict al lichidității în dauna unei majorări mai viguroase a ratei cheie la ultimele două ședințe de politică monetară, așa cum așteptau analiștii, astfel că a rămas cu cea mai mică dobândă din regiune.

Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.

Banca Națională a României a rămas cu cea mai mică dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a majorat în pas alert rata cheie, pe fondul unei inflații în creștere. România se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, dar în ultima jumătate de an a avut cea mai pasivă bancă centrală din regiune.

Dobânzile au crescut pentru aproape toate tipurile de credite în noiembrie, potrivit datelor de la Banca Națională a României. S-au scumpit mai ales împrumuturile noi și cele în sold acordate firmelor, unde majorarea ROBOR a fost actualizată mai rapid. Din ianuarie se vor scumpi și creditele acordate populației ca urmare a majorării IRCC, în timp ce un salt mult mai important este așteptat din aprilie. Și încă nu au intrat creșterile de dobândă din partea BNR, care trebuie să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune.

Firmele din România și-au îmbunătățit profitabilitatea și situațiile financiare în pofida anului pandemic 2020, când au fost impuse cele mai dure restricții guvernamentale. Unele sectoare au avut mai mult de câștigat anul trecut, în timp ce altele, precum serviciile pentru populație și industria extractivă, au fost puternic afectate de pandemie.

Banca Națională a României a identificat patru riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România. Dezechilibrele macro, în contextul pandemiei și crizei energetice sunt considerate de cel mai mare grad. Nou introdus în top este riscul ridicat și în creștere ca reformele și absorbția de fonduri europene, în special prin PNRR, să întârzie. Un risc ridicat este reprezentat și de potențialul de creștere a restanțelor la credite.

Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.

Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.

Parlamentul a adoptat legea de transpunere a noii directive privind redresarea și rezoluția bancară (BRRD II) cu un an întârziere față de termenul limită. Noua lege prevede cerințe minime de fonduri proprii și datorii eligibile pentru bănci astfel încât acestea să facă față unui proces de bail in în cazul în care întâmpină probleme și să nu mai fie nevoie de fonduri de la bugetul de stat.