Autori

Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va înregistra o primă creștere după un an și jumătate de scăderi. Noua valoare se va aplica din ianuarie. Până la finele anului, debitorii care au dobânzile calculate în funcție de IRCC vor plăti însă mai puțin.

Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?

Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele depuse de bănci pentru titlurile de stat scoase astăzi la licitație. Randamentele au crescut puternic, mai ales pe scadențele mai lungi, înainte de ziua decisivă pentru guvernul Cîțu.

Municipiul Timișoara a depășit, duminică, pragul de 10 cazuri de COVID-19 la mia de locuitori, având o rată de infectare de 10,9, Bucureștiul a ajuns la 8,98, iar Cluj-Napoca la 7,48. Sunt 42 de orașe și municipii care au incidența mai mare sau egală cu 6.

Creșterea accelerată a tranzacțiilor cu cardul atât online cât și la POS din ultima perioadă trebuie susținută și de educația clienților, astfel încât riscul de fraudă să fie redus și încrederea în sistem să fie menținută, spune Crina Nicolae, director Dezvoltare Carduri la ING Bank România, la videoconferința Profit e-commerce.

Afacerile mai mari ale băncilor din 2021 și reintrarea dobânzilor pe o tendință de creștere vor aduce și profituri mai substanțiale, câtă vreme creditele neperformante sunt ținute sub control. Deja la jumătatea acestui an sistemul bancar avea un profit net record, care a venit însă pe fondul întoarcerii unor provizioane pentru riscuri din criza sanitară asupra economiei, care nu s-au mai materializat.

Senatorul Daniel Zamfir și parlamentarii PSD au înregistrat un nou proiect de lege care vizează plafonarea dobânzilor la creditele acordate populației, precum și limitarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanțe. Precedentele proiecte pe acest subiect au fost declarate neconstituționale, dar inițiatorul a venit cu câteva modificări.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 706 milioane de lei din piață. Cererea a fost una bună, dar chiar și în acest context costurile au crescut semnificativ față de licitațiile precedente - randamentul a urcat cu aproape un punct procentual comparativ cu nivelul de la începutul anului.

Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.