Autori

Încrederea în economia românească a continuat să scadă și în ianuarie, indicele fiind în teritoriul de contracție pentru a noua lună la rând. Managerii din aproape toate sectoarele au raportat date mai slabe, însă se remarcă pesimismul tot mai pronunțat al consumatorilor români: moralul acestora este mai scăzut decât în pandemie și la cele mai reduse niveluri de după austeritatea din 2010-2011.

Trezoreria a început plata datoriilor scadente în 2026: circa 30 de miliarde de euro trebuie rambursate creditorilor în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie. Ianuarie este luna cu cele mai mari plăți. Cheltuielile cu dobânzile au făcut un salt de 40% anul trecut, iar analiștii avertizează că scăderea costului finanțării este dependentă de stabilitatea politică și scăderea deficitului bugetar.

Creditul privat acordat de bănci a pierdut din viteză în 2025, mai ales în a doua parte a anului, și a scăzut în termeni reali, pe fondul inflației ridicate. Firmele s-au orientat tot mai mult către împrumuturile mai ieftine în valută. Și dinamica masei monetare a încetinit față de 2024.

Ministerul Finanțelor a deschis săptămâna cu împrumuturi ridicate, pe fondul unui interes deosebit din partea investitorilor în titlurile de stat în lei. După un ușor deranj pe fondul tensiunilor dintre SUA și Europa cu privire la Groenlanda, calmarea dosarului, cel puțin temporară, a dus la o reducere a randamentelor. În regiune, țările cu o libertate mai mare de mișcare a cursului de schimb au văzut și o întărire a monedelor.

România mai îndeplinește un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă nici acest lucru nu va mai fi valabil mult timp, în contextul deficitelor bugetare foarte ridicate. Ungaria stă, în multe privințe, la fel de prost ca România – deși cetățenii unguri și cei românii sunt cei mai favorabili pentru adoptarea monedei unice. În schimb, Cehia îndeplinește toate criteriile macro și este cea mai dezvoltată din regiune, dar populația este mult mai sceptică în privința adoptării monedei unice.

Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile, la prima ședință de politică monetară din 2026, mișcare larg anticipată de analiști.

Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să păstreze neschimbate dobânzile la început de an, pe fondul inflației încă ridicate. Deși dinamica creșterilor de prețuri este așteptată să vină în jos din vară, pe parcurs mai există încă necunoscute, legate de plafonările prețurilor gazelor naturale și ale adaosurilor comerciale la alimentele de bază.

Salariile au crescut în termeni nominali, dar insuficient pentru a acoperi inflația ridicată din ultimele luni. Datele sunt trase în jos și de înghețarea salariilor bugetarilor (care pe alocuri au și scăzut), venită însă după ani de creșteri rapide. Cele cinci luni la rând de scădere reprezintă cea mai lungă serie de contracție din ultimii ani.

Balanța externă a înregistrat o ușoară corecție în ianuarie-noiembrie 2025. Chiar dacă a crescut în termeni nominali, deficitul de cont curent a scăzut în termeni relativi, pe fondul stagnării deficitului comercial, evoluție contrabalansată însă cu ieșiri mai mari pentru plata dividendelor datorate acționarilor străini și a datoriei externe a statului. Investițiile străini au înregistrat un ușor reviriment și au acoperit o parte mai mare din deficit față de anul trecut.

România a încheiat 2025 din nou cu o inflație ridicată, la 9,7% pe an, fiind pentru al cincilea an la rând când ținta de inflație a băncii centrale este ratată. Topul scumpirilor în 2025 este dominat de energia electrică, cu o creștere de 61% a facturilor. În comparație cu precedentele luni, decembrie a fost o lună destul de calmă pentru prețuri.