Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în scădere cu 8% în mai față de aprilie, care a rămas însă la un nivel foarte ridicat în context istoric. Sistemul bancar are la dispoziție mai multe depozite decât poate plasa în credite și titluri de stat, astfel că ajunge să parcheze banii la BNR.
Băncile au redus dobânzile la depozitele la termen și la creditele acordate clientelei în aprilie, mai ales în cazul împrumuturilor de consum. Economiștii băncilor anticipau, în mare măsură, că BNR va veni cu prima tăiere a ratei cheie în mai, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare din România arată o expansiune a sectorului pentru a doua lună consecutivă în mai, mai ales pe fondul creșterii comenzilor și producției.