Autori

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor pentru un împrumut pe trei ani prin obligațiuni, pe fondul randamentelor prea mari cerute de acestea. În martie, în contextul turbulențelor cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, Finanțele au luat doar 400 de milioane de lei de la bănci, față de o țintă de 4,5 miliarde de lei, și s-au bazat pe rezervele făcute din împrumuturile anterioare.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a pierdut și apelul în încă patru dosare privind plata ratelor la bănci în anuități. Pe fondul creșterii dobânzilor la credite, ANPC a amendat băncile în mai 2023 și a cerut ca acestea să schimbe modul de rambursare a ratelor. Până acum, conform datelor Profit.ro, băncile au câștigat zdrobitor contestațiile, respectiv pe toate cele soluționate. Instanțele mai au încă dosare de judecat, deși în curând se împlinesc trei ani de la înregistrarea lor.

Creditul neguvernamental și-a ameliorat declinul real în februarie, înaintea începerii noului război din Orientul Mijlociu, care a adus un șoc pe piața energiei. Depozitele continuă să scadă în termeni reali față de anul trecut, dar au bătut inflația față de ianuarie. Firmele și-au redus plasamentele în valută comparativ cu începutul anului.

Grupul Revolut a încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari, în creștere cu două treimi față de anul precedent, și anunță creșteri pe toate liniile. În România, una dintre cele mai importante piețe pentru grup după numărul de utilizatori, Revolut are ca obiectiv principal în acest an să devină principala bancă pentru clienți. Totodată, urmărește să-și extindă portofoliul de clienți în rândul firmelor.

Ministerul Finanțelor a abandonat politica de așteptare în fața dobânzilor mari cerute de investitori și a luat 400 de milioane de lei din piață, cu scadența în 12 luni. Prețul este unul piperat, pe fondul aversiunii la risc generate de războiul din Orientul Mijlociu – în urmă cu circa trei săptămâni plătea un randament similar pentru împrumuturi la 14 ani, relevă datele analizate de Profit.ro.

Randamentele la titlurile de stat au scăzut, astăzi, după o nouă săptămână de aversiune la risc, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al volatilității prețului țițeiului, care se tranzacționează la peste 100 de dolari/barilul de circa o săptămână. România are una dintre cele mai reduse dependențe de importuri energetice din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu este ferită de creșterea cotațiilor internaționale și are o transmise semnificativă în inflație a scumpirii carburanților.

Șocul războiului dintre SUA/Israel și Iran, care a pus piața gazelor și petrolului pe foc – chiar la propriu în unele cazuri – va duce la o inflație mai mare în acest an, arată noua prognoză a ING Bank. În piața valutară, deși leul pare stabil, volumele tranzacționate au fost semnificative, ceea ce sugerează intervenții din partea BNR, deși nu de anvergura celor din mai 2025.

Randamentul titlurilor de stat în lei a urcat semnificativ astăzi, la cel mai ridicat nivel pe fondul creșterii prețului petrolului, în timp ce Erste notează incertitudinile din jurul aprobării bugetului în Parlament. ING crede că excesul de lichiditate din piața interbancară aproape s-a epuziat, pe fondul intervențiilor BNR pentru menținerea leului.

Dobânzile pe termen lung au revenit sub pragul de 7%, la fixingul de miercuri, o scădere semnificativă față de începutul săptămânii. Acestea rămân însă cu mult peste nivelul de începerea războiului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea abruptă a cotațiilor țițeiului și gazelor naturale. În plan intern, Erste avertizează cu privire la incertitudinea dezbaterilor din jurul bugetului de stat.

Deficitul extern s-a redus în ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri. Economiștii așteaptă o ajutare a deficitului extern în acest an, pe fondul scăderii deficitului bugetar.