Autori

Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 34,72 miliarde de euro al finele lunii ianuarie, față de 35,07 miliarde de euro euro la 28 februarie 2018, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

BNR se așteaptă ca rata lunară a inflației din martie să fie similară celei din februarie, de 0,3%, și ca inflația să vină “încet-încet în jos”, spre finalul anului, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu.

Senatorii PSD, partid aflat la guvernare, nu s-au prezentat la ședința Comisiei economice din Senat, unde întreg Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, a venit să discute despre inflație.

Instituțiile financiare nebancare (IFN) ar fi cele mai afectate de plafonarea dobânzilor la credite, discutată în Parlament. Plafonul de 18% la creditele de consum le-ar scoate din afaceri pe majoritatea celor care acordă credite pe termen scurt și foarte scurt, așa că reprezentanții firmelor încearcă să-i convingă pe cei ai poporului să pună un plafon rezonabil. Doar că nici IFN nu se înțeleg între ele cât să ceară.

Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a ținut dezbaterile generale pe proiectele privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatori, în care inițiatorul Daniel Zamfir, senator PNL, și-a susținut succint poziția, fără alte intervenții. Deputații juriști, împreună cu cei din Comisia de buget, finanțe și bănci, vor intra în dezbaterile pe fond într-o ședință viitoare, când vor primi și punctul de vedere al Băncii Naționale a României, care va fi adoptat de conducere în această săptămână.

Banca Națională a României lucrează la noi observații pe marginea proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir. BNR transmisese inițial că legea nu are legătură cu băncile sau IFN, însă opinia a fost emisă înainte de modificarea legii în Senat, au precizat oficialii băncii centrale pentru Profit.ro.

Statul a limitat puternic deducerile fiscale pe care instituțiile de credit le obțin din vânzarea creditelor neperformante, care ar ajunge să obțină chiar mai puțin decât prețul de vânzare în cazul pachetelor de creanțe de consum.

Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.