Autori

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți. Totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie taxate.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că va convoca de urgență Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul de Finanțe, pentru a discuta impactul noilor taxe introduse de Guvern asupra sistemului financiar. Anterior ministrul Orlando Teodorovici a declarat că-l va invita pe Isărescu la Finanțe să explice dacă banca centrală face presiuni pentru ca ROBOR să nu scadă, însă guvernatorul nu vede rostul discuțiilor "la o șuetă".

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.

Banca Națională a României consideră că politica fiscală și de venituri aduce incertitudini cu privire la evoluția inflației în acest an, după modificarea Codului fiscal și introducerea de noi taxe, precum și ca urmare a lipsei unui proiect de buget.

Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.

Banca Națională a României a dezvăluit Ministerului de Finanțe că testele de stres realizate anul trecut indică o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020. Aplicarea unei taxe bancare ar aduce probleme și mai mari pentru bănci.

Banca Națională a României ar trebui să preia singură atribuțiile de supraveghere macroprudențială a sistemului financiar-bancar, sarcină îndeplinită acum de Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială – CNSM (sau Comitetul „înțelepților”), și să capete noi competențe pentru „evitarea inacțiunii”, în condițiile în care legea nu prevede astăzi vreo sancțiune pentru instituțiile care nu pun în aplicare recomandările și avertizările CNSM, prevede Planul de aderare la zona euro, obținut de Profit.ro.

Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie. Mai mult, comisioanele încasate de administratori sunt plafonate la 1%. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei. CALCULELE pentru fiecare administrator în parte.

Noua taxă pe activele băncilor introdusă de Guvern ar putea duce în cuferele statului circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, în condițiile în care se prevede că aceasta va fi plătită trimestrial, arată calculele Profit.ro pe baza datelor curente de profitabilitate și nivel al activelor.

Guvernul a modificat forma în care va aplica taxa pe activele băncilor, față de forma inițială a proiectului de ordonanță de urgență, conform informațiilor Profit.ro. Astfel, taxa va fi aplicată de la un nivel mai mare de 2% al ROBOR, iar noile cote indică un nivel al taxării de 0,3% din active, față de 0,9% în proiect. De asemenea, nu vor fi taxate instituțiile financiare nebancare. Rămân, însă, neclarități asupra modului cum va fi aplicată această taxă.