Autori

Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.

Băncile au continuat să reducă dobânzile la depozitele atrase de la clientelă, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară. Pe de altă parte, unele credite, cum sunt cele în lei adresate firmelor, s-au scumpit în februarie, în timp ce creditele pentru populație au devenit ușor mai accesibile.

Câștigul salarial mediu net a crescut ușor în februarie față de ianuarie și și-a păstrat dinamica de două cifre față de anul anterior. Salariile se apropie din nou de borna de 1.000 de euro/net, atinsă doar în decembrie anul trecut, când s-au acordat primele de Crăciun.

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.

Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.

România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.

Ministerul Finanțelor a luat 1,54 miliarde de lei de la bănci prin titluri de stat scadente într-un an, dar a ratat licitația pentru obligațiunile scadente în 14 ani, pe fondul unei cereri scăzute și a unor randamente în creștere.

Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.

Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.

Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.