Autori

Banca Transilvania, cea mai mare din țară, a pierdut cotă de piață pentru prima oară după foarte mulți ani.

Banca Națională a României a înregistrat un profit în scădere cu 46% la 1,08 miliarde de lei. Banca și-a dublat venitul operațional net, însă înregistrat cheltuieli mari de șapte ori cu reevaluarea plasamentelor în titluri în valută, pe fondul creșterii randamentelor la nivel internațional și a scăderii prețurilor titlurilor cu venit fix.

Fostul președinte executiv al UniCredit România, care ar fi urmat să preia o poziție în cadrul grupului italian, va ajunge la Banca Națională a României.

Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.

Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.

Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.

Băncile vor fi obligate, potrivit noilor reglementări pregătite, să furnizeze soluții de refinanțare și restructurare clienților aflați în dificultate (cum ar fi amânările la plată, reducerea dobânzii sau a soldului, printre altele) indiferent dacă aceștia au credite ipotecare sau de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.

Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.

Premierul desemnat vrea să aducă inflația la 8% până la finalul acestui an și propune în acest sens reducerea ”practicilor speculative”. ”Ținta” de inflație a lui Marcel Ciolacu este peste prognoza BNR. Totodată, liderul PSD susține, în discursul de premier desemnat, că are un program prin care vizează stoparea creșterilor de prețuri la alimentele de bază și ”reducerea practicilor speculative”. Dacă despre sectorul alimentar există noțiuni vagi în programul de guvernare care pe termen lung ar putea duce la creșterea ofertei, despre speculă și speculanți nu se vorbește nimic.

Piața titlurilor de stat românești se bucură de un interes major din partea investitorilor străini în ultima perioadă și anul acesta a fost unul remarcabil pentru Ministerul de Finanțe, care a vândut de peste 10 miliarde de lei pe lună, spune Laurențiu Mihăilescu, director pentru piețe financiare la ING Bank România. El se așteaptă ca piața să performeze în continuare, având în vedere că ofertele vor fi sub rambursări până la finele anului și inflația este așteptată să scadă.