Autori

Datele privind poziția externă a României arată o deteriorare continuă în primele patru luni ale anului. Deficitul de cont curent a urcat cu peste 60% și a spart pragul de 10 miliarde de euro cu trei luni mai devreme decât anul trecut. În același timp, finanțarea din investiții străine directe devine tot mai redusă, România fiind dependentă de împrumuturi externe.

Rata anuală a inflației a făcut un salt semnificativ în mai, la 5,5% pe an, față de 4,9% în luna precedentă, spre estimarea superioară a analiștilor. Inflația lunară a accelerat și ea la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni.

Surplusul de lichiditate din piața bancară a dispărut aproape în totalitate în luna mai, în contextul intervențiilor BNR pentru susținerea leului. Dobânzile au urcat semnificativ luna trecută și au rămas la un nivel ridicat și la începutul lunii iunie. Banca centrală a trecut la injecții de lichiditate pentru a reduce dobânzile.

Economiștii băncilor comerciale au început să reducă din nou estimările privind creșterea economică a României în acest an, după ce datele din primul trimestru au relevat o structură «fragilă» a dinamicii PIB. Mai mult, perspectivele de creștere sunt încețoșate de măsurile fiscale ce urmează să fie luate în perioada următoare pentru reducerea deficitului bugetar.

Majorarea fiscalității va activa instinctul de protecție al populației, care va migra către forme nefiscalizate pentru consum și înregistrarea veniturilor, crede Florian Libocor, economist șef al BRD. România are de departe cel mai mare gap al taxei pe valoarea adăugată din UE și o creștere a acestei taxe pe consum ar face ca o parte semnificativă din bani să nu fie colectată la buget. Libocor oferă și un scenariu privind impactul creșterii TVA asupra veniturilor și inflației și adaugă că orice măsuri vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar vor fi acceptate mai ușor de populație dacă vor avea caracter temporar.

Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.

Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.

Industria prelucrătoare din România și-a continuat contracția în luna mai, pe fondul scăderii numărului de comenzi, arată indicele BCR PMI. Pe de altă parte, ritmul contracției s-a ameliorat pentru a doua lună la rând.

Economiștii ING România consideră un scenariu fezabil de restabilire a încrederii piețelor financiare în corecția fiscală acela în care cheltuielile sunt ținute în frâu, colectarea crește, dar „în cele din urmă” cresc și niște impozite.

Banca Națională a României a oferit băncilor 7,5 miliarde de lei într-un împrumut de tip repo pe o săptămână. Suma aproape s-a înjumătățit față de cea luată de bănci săptămâna trecută, dar banca centrală continuă să furnizeze lichiditate sectorului bancar, pentru a duce dobânzile mai jos.