Autori

Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute pentru încălcarea normelor de concurență, prin stabilirea unor metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără să fie însă vorba de un cartel, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Autoritatea nu a stabilit un prejudiciu, dar Chirițoiu spune că efectele asupra ROBOR sunt cuantificabile în fracțiuni de procent. Pentru perioada 2022, când dobânzile interbancare au urcat spre 8%, Concurența nu a găsit comportamente deosebite.

Avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, care s-a făcut remarcat după criza financiară prin procesele colective împotriva băncilor, îndeamnă clienții băncilor să ceară despăgubiri în urma deciziei Consiliului Concurenței de a sancționa o presupusă coordonare a traderilor în afara legii. Piperea susține că ROBOR ar fi fost crescut artificial cu 2-3 puncte procentuale și ratele umflate cu 20-25% în ultimii opt ani, lucruri care nu reies însă din comunicatul Concurenței, care menționează „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent”, și nici din evoluțiile dobânzilor interbancare în raport cu dobânzile BNR.

Directorul general al Băncii Transilvania comentează în termeni duri sancțiunea record aplicată de Consiliul Concurenței în investigația asupra ROBOR. Tetik consideră că autoritatea publică a dat dovadă de o profundă neînțelegere a sistemului financiar și că decizia încurajează populismul și subminează economia.

Decizia de sancționare a băncilor pentru comportamente anticoncurențiale nu vizează și regulamentul de tranzacționare al pieței monetare, arată BNR.

Statistica a îndulcit datele privind evoluția economiei românești în ultimele trimestre. Recesiunea „tehnică” de la începutul acestui an a dispărut după rectificare, deși scăderea economiei în termeni anuali rămâne substanțială. Investițiile au contrabalansat o parte din scăderea pronunțată a consumului. Erste menține prognoza de scădere pentru economia României în acest an.

Slăbirea accelerată a vânzărilor cu amănuntul în aprilie a determinat BCR să revizuiască în scădere prognoza privind sectorul retail pentru 2026 și vede o scădere pe întreg anul. Populația resimte efectele inflației ridicate, într-o piață a muncii mai slabă, cu creșteri limitate de salarii, peste care vine un fond extern nefavorabil, dar și un zgomot în creștere dinspre mediul politic.

Indicele de referință pentru industria prelucrătoare românească a crescut pentru a treia lună la rând și se apropie de nivelul de echilibru. Industria rămâne încă în contracție, dar declinul producției s-a atenuat față de lunile precedente.

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României au coborât cu 785 de milioane de euro în mai, în condițiile unor rambursări de aproape duble de datorie publică, dar și al unor noi împrumuturi în valută.

Economia României continuă să treacă printr-o perioadă dificilă, sugerează sondajele de specialitate în rândul consumatorilor și managerilor firmelor. Pe parcursul ultimului an, cel mai mult s-au deteriorat sectoarele legate direct de consumul populației, precum comerțul și serviciile, în timp ce moralul consumatorilor se menține sub nivelul din pandemie.

Ministerul Finanțelor a majorat semnificativ sumele împrumutate la licitațiile din luna mai, profitând de o ușoară relaxare a randamentelor. Joi a luat încă 1,5 miliarde de lei de la bănci, mai mult decât dublul sumei din prospect. La licitațiile din mai s-au adunat împrumuturi de peste 14,3 miliarde de lei, în condițiile în care și cererea a fost una ridicată.