Autori

Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile, în linie cu așteptările analiștilor. Banca se așteaptă la o traiectorie mai ridicată a inflației decât anticipa în raportul din februarie.

România a acumulat o inflație de aproape 63% în intervalul ianuarie 2020 – aprilie 2026, depășind inclusiv contraperformanța Ungariei, după explozia din vara anului trecut. Inflația este de mai bine de trei ori și jumătate peste ce ar fi produs ochirea țintei de către BNR în acest interval. Mai mult, prețurile au reaccelerat recent sub impactul scumpirii carburanților și al deprecierii leului. În aceste condiții, BNR este așteptată să mențină dobânzile neschimbate.

Salariul mediu net a urcat în martie peste previziuni, dar dinamica reală continuă să fie afectată de inflația ridicată. În sectorul bugetar, leafa medie a scăzut inclusiv nominal.

Economiștii BCR văd o contracție a produsului intern brut în 2026, după datele dezamăgitoare anunțate de Statistică pentru primul trimestru, și avertizează că există riscul ca evoluția să fie și mai slabă dacă investițiile publice cu fonduri europene nu sunt realizate. Banca crește din nou și prognoza privind inflația.

Economia României a continuat pasa proastă la început de an și a scăzut atât față de primul trimestru al anului precedent, cât și față de ultimul trimestru din 2025, înregistrând astfel două trimestre consecutive de contracție, arată datele semnal de la Statistică.

Economiștii se așteaptă la noi date slabe din economie pentru începutul anului, cu o medie a estimărilor care arată spre o contracție a PIB în termeni anuali, în timp ce unii analiști văd posibilă și o continuare a contracțiilor trimestriale. Datele economice s-ar putea ameliora pe parcursul anului, în condițiile scăderii inflației, a revenirii consumului, precum și realizării investițiilor publice finanțate cu fonduri europene – deși aici sunt economiști care avertizează că ratarea PNRR ar putea duce România în recesiune.

Sistemul bancar și-a majorat excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală în aprilie, chiar dacă la finele lunii cursul valutar a intrat sub presiune de depreciere și evoluția rezervelor BNR sugerează intervenții pentru susținerea leului.

Creșterea recentă a cursului de schimb, pe fundalul instabilității politice, a redus din supraevaluarea leului, dar aceasta încă se păstrează, arată o analiză a Băncii Comerciale Române, care și-a majorat prognoza privind nivelul EUR/RON. Analiștii observă și o schimbare de atitudine a BNR, care în fața presiunii valutare a ales să lase cursul să crească și să mențină astfel dobânzile în piață. Deprecierea leului aduce deja o inflație mai mare și o creștere a datoriei publice în valută.

România mai are de adoptat legislație pentru a obține fondurile europene din Programul de Redresare și Reziliență de circa 7 miliarde de euro, lucru ce ar putea fi întârziat sau împiedicat de criza politică. Fără aceste sume, care finanțează investițiile de la bugetul public, economia ar putea intra într-o recesiune în toată regula, în condițiile în creșterea PIB așteptată este deja anemică.

Finanțarea statului merge înainte, în pofida crizei politice. Investitorii au dat buluc la ultimele două licitații de titluri de stat, cererea depășind de trei ori prospectul. Mai mult, în ultimele două zile, randamentele pe termen lung au scăzut simțitor, pe fondul unui val de optimism pe piețele internaționale legat de posibila închidere a războiului din Golf.