Autori

Banca Națională a României a dat mai mulți bani băncilor care au căutat să se împrumute la operațiunea de piață din această săptămână. Și cererea de bani din partea băncilor e mai mare și dobânzile sunt în creștere față de mijlocul săptămânii trecute.

Consiliul Patronatelor Bancare, din care fac parte cinci dintre cele mai mari bănci din România, respinge „cu fermitate” intenția guvernului de a taxa suplimentar profiturile băncilor.

Dispariția Aedificium Banca pentru Locuințe, parte din grupul Raiffeisen România, intră pe ultima sută de metri, BNR aprobând cererea acționarilor de dizolvare a societății și ștergere a licenței. Dispariția unei bănci pe această cale este un eveniment rar în România.

Băncile mari au continuat să strângă cotă de piață anul trecut iar fuziunile în derulare în acest an vor strânge și mai mult clasamentul. Banca Transilvania rămâne lider incontestabil și se îndreaptă spre un sfert din piață, BCR crește pentru prima oară, CEC își majorează accelerat activele, în timp ce Raiffeisen Bank urcă peste ING, relevă analiza Profit.ro.

Coaliția de guvernare discută să introducă o impozitare foarte ridicată, cu 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitului, de 16%, au declarat surse politice pentru Profit.ro.

Banca Națională a României a încheiat anul trecut cu un profit net de 3,84 miliarde de lei, în creștere cu 58% față de anul precedent.

Taxarea afacerilor din România ar ajunge la unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, similar Poloniei, dacă noile propuneri de majorări de impozite vor deveni realitate. România ar urca cinci poziții în topul european și s-ar apropia foarte rapid de media UE, arată calculele Profit.ro. Spectaculoasă ar fi și creșterea impozitării firmelor în doar trei ani de guvernări PSD-PNL, pe fondul majorării impozitului pe dividende.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei, prin două emisiuni de obligațiuni, de aproape trei ori peste valoare din prospect. Costurile au crescut pe scadența mai scurtă.

Criza triplă prin care trece România în ultima lună și jumătate – bugetară, politică și electorală – a urcat deja ratele de dobândă la un nivel care va influența în mod cert și dobânzile plătite de debitori.

Noul guvern trebuie să ia deciziile mult așteptate de către piețe pentru a reduce deficitul bugetar, arată analiștii BCR, care estimează că măsurile pe partea de venituri și cheltuieli ar trebui să aibă un impact bugetar de 2% din PIB. Reducerea dezechilibrelor trebuie însă să fie un plan pe termen lung și să convingă Comisia Europeană și agențiile de rating, a căror răbdare se apropie de limită. Mai mult, costul cu dobânzile la datoria publică intră într-o zonă nesustenabilă.