Autori

Ponderea firmelor care constată o deteriorare a mediului economic, precum și a propriei situații economice este în creștere semnificativă, arată un sondaj al Băncii Naționale a României, realizat pe un eșantion ridicat de firme. Cele mai presante probleme ale firmelor vin din creșterea costurilor de funcționare, din fiscalitate și reglementare, precum și din lipsa cererii. Companiile din comerț și industrie reclamă cele mai mari scăderi de vânzări și profituri.

Indicele de încredere în economia românească s-a contractat sever în iunie și a ajuns la cea mai redusă valoare de după primul lockdown din pandemia COVID-19. Toate sectoarele sunt în scădere, însă cea mai mare contracție a înregistrat-o sectorul serviciilor, ajuns la un nivel similar celui din vara lui 2020.

Guvernele au supraestimat veniturile și, mai ales, au subestimat cheltuielile, evoluție ce a dus la creșterea puternică a deficitului bugetar în ultimii ani, care a atins un nivel record în UE în 2024. Măsurile adoptate recent ar putea împinge deficitul bugetar sub ținta asumată în acest an de guvern, dar efortul de refacere a echilibrelor macro trebuie să fie unul de durată, potrivit unui raport al BNR analizat de Profit.ro.

Sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR nu înseamnă că fiecare client al băncilor are bani de primit, fiind nevoie de dovedirea separată a faptei și prejudiciului - „oamenilor li se vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine”, atenționează Georgiana Murgulescu, director executiv pentru relații juridice și instituționale la Federația Patronală FinBan. Mai mult, Concurența trebuie să ofere decizia motivată și să răspundă la o întrebare cheie: cât ar fi trebuit să fie ROBOR?

Băncile susțin că au invitat Consiliul Concurenței în dealing room, să vadă cum se desfășoară o ședință de tranzacționare și să înțeleagă procesul. Ele cer transparență în privința modului în care s-a votat în Plen amenda istorică de 710 milioane de euro în investigația ROBOR și acuză: „concluziile par dictate anul acesta de președintele Bogdan Chirițoiu care pare a fi transformat acțiunea într-o luptă personală”.

Ratele interbancare stau practic pe loc în ultimele trimestre, în condițiile menținerii dobânzilor Băncii Naționale a României și a unui excedent de lichiditate în piața interbancară. Scăderea dobânzilor s-a tot amânat, ca urmare a inflației ridicate, astfel că primele scăderi de dobânzi ar putea veni cel mai devreme în toamna lui 2027, dacă nu vor apărea alte turbulențe până atunci.

Ministerul Finanțelor a plasat obligațiuni pe 5 și 10 ani în piața internă, pe o cerere substanțială de la bănci. După șocul inițial al ruperii coaliției de guvernare PSD-PNL-USR, investitorii au ignorat în mare măsură zgomotul politic intern, costul datoriei fiind influențat mai mult de evoluțiile externe.

Ratele reale la depozitele bancare și creditele acordate de bănci înregistrează între 9 și 12 luni de când au trecut din nou în teritoriu negativ. În condițiile accelerării inflației, a menținerii ratei cheie de către BNR și a unui excedent de lichiditate, ratele de dobândă au continuat să scadă, atât nominal, cât și real, relevă analiza Profit.ro.

Băncile acuză în termeni vehemenți decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR, prin care au fost amendate cu 3,7 miliarde de lei, pe care o consideră neîntemeiată, băncile fiind găsite vinovați de conjunctură pentru crizele din economie care au dus la creșterea dobânzilor. Mai mult, statul își atacă principalul creditor și transmite un semnal de neîncredere în piețele internaționale, avertizează reprezentanții băncilor. „Populismul financiar lasă note de plată grele în economie”.

Perspectiva păcii între SUA și Iran a trimis prețul petrolului Brent sub 80 de dolari/barilul, pentru prima dată din martie. Tot în jos s-au dus și randamentele titlurilor de stat ale țărilor din Europa Centrală și de Est. România a beneficiat și ea de climatul extern favorabil, chiar dacă volatilitatea politică continuă. Dobânzile interbancare au rămas însă nemișcate în ultimele săptămâni, în contextul în care excesul de lichiditate e în creștere.