Autori

Majorarea fiscalității va activa instinctul de protecție al populației, care va migra către forme nefiscalizate pentru consum și înregistrarea veniturilor, crede Florian Libocor, economist șef al BRD. România are de departe cel mai mare gap al taxei pe valoarea adăugată din UE și o creștere a acestei taxe pe consum ar face ca o parte semnificativă din bani să nu fie colectată la buget. Libocor oferă și un scenariu privind impactul creșterii TVA asupra veniturilor și inflației și adaugă că orice măsuri vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar vor fi acceptate mai ușor de populație dacă vor avea caracter temporar.

Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.

Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.

Industria prelucrătoare din România și-a continuat contracția în luna mai, pe fondul scăderii numărului de comenzi, arată indicele BCR PMI. Pe de altă parte, ritmul contracției s-a ameliorat pentru a doua lună la rând.

Economiștii ING România consideră un scenariu fezabil de restabilire a încrederii piețelor financiare în corecția fiscală acela în care cheltuielile sunt ținute în frâu, colectarea crește, dar „în cele din urmă” cresc și niște impozite.