Autori

Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.

Transgaz a demarat în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri. În schimb, Ungaria, care are de construit 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței pe această temă.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a primit două oferte la licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, procedură reluată în februarie după ce fusese anulată în primăvara anului trecut, ca urmare a faptului că atunci fuseseră depuse doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini.

Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.

Curtea de Conturi a formulat în perioada 2010-2017 un număr de 752 de sesizări către organele de cercetare penală, cu o valoare totală a prejudiciului estimată la circa 11,2 miliarde lei, din care procurorii au soluționat doar 171. Dintre cele soluționate, peste 77%, respectiv un număr de 132 de cauze, au primit soluții de clasare, se arată în sinteza unui raport recent al Curții.

Guvernul vrea să le impună titularilor de autorizații de construcție și demolare constituirea unei garanții financiare de minimum 0,5% din valoarea lucrărilor înscrisă în autorizație, pentru acoperirea cheltuielilor cu gestionarea deșeurilor provenite din lucrările de construcții.

Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.

Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.

SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin. Una menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că România are toate datele necesare pentru a deveni un hub regional de gaze naturale, acest lucru putând deveni realitate în următorii doi ani, dacă se demarează acum acțiunile necesare în acest scop, care a mai arătat că fiecare țară din zonă își dorește să fie un "hăbuleț" de gaze.