Autori

Ultimele decenii europene au fost dominate de efervescența optimistă a „țintelor de mediu”, culminând cu Green-Deal - o strategie mai mult poetico-militantistă decât pragmatică de creștere economică, lansată de Comisia Europeană în 2019 și având ca scop principal transformarea UE într-o societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Ai 11.000 de euro de dat? Este factura pe care statul ți-a pus-o în cârcă pentru a plăti doar dobânzile eșecului politic.

România a intrat oficial în recesiune tehnică, confirmată de datele seci ale Statisticii.

Cel mai mare risc pentru România nu este lumea care parcă se destramă din ițele ce le credeam veșnice.

Securitatea energetică definește tot mai pregnant suveranitatea statelor, iar prețurile la energie influențează inflația și competitivitatea economiei europene.

Președintele Nicușor Dan ne-a reamintit recent că în vocabularul comun avem expresia „a umbla teleleu (Tănase)”: a umbla de colo-colo, fără rost - o caracteristică a oamenilor fără căpătâi, care pierd vremea de pomană.

Nu știu dacă echipa ardelenească de la cabinetul premierului Bolojan înțelege cu adevărat sensul cuvântului „urgență” cu care statul ar trebui să abordeze parteneriatul cu mediul de afaceri.

Timp de trei decenii, cooperarea internațională a fost tratată ca un reflex al globalizării.

Privind la ce se întâmplă la început de an, trăiesc un sentiment amestecat, greu de redus la optimism sau teamă.

Anul 2026 găsește economia globală mai puțin spectaculoasă, dar mult mai exigentă.