Autori

În urma adoptării OUG 114 și a publicării proiectului de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de aplicare a acesteia, prin care prețul la energia electrică furnizată consumatorilor casnici este “înghețat”, niciuna dintre ofertele furnizorilor concurențiali pentru consumatorii casnici din București nu este inferioară prețului oferit de Furnizorul de Ultimă Instanță obligat, în acest caz Enel Energie Muntenia. Ofertele făcute de furnizorii concurențiali sunt mai mari cu un procent cuprins între 7,36% și 48,2%. Într-un comunicat emis marți, ANRE invită consumatorii casnici de gaze și energie să revină pe piața reglementată.

În condițiile în care de la 1 aprilie intră în vigoare plafonarea prețului la gaze, iar de la 1 martie reintroducerea prețului reglementat la electricitate pentru consumatorii casnici, Autoritatea Națională de reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a lansa luni aplicația sa mobilă care “permite accesul la comparatoarele de oferte tip de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale”.

În fiecare dintre noi există un inginer și un economist, care se ceartă permanent. De aceea, poate că ar fi indicat să le solicităm fiecăruia să renunțe la “specializare” și să mai lectureze și ceea ce nu-i place: inginerului - măcar cursul de Economie 101, economistului - manual de transport al agenților energetici. Și-apoi poate aruncă amândoi câte un ochi și pe Politica lui Aristotel.

Sâmbătă seara, la ora 18:15, România importa un nivel record istoric de energie electrică, cu 31 de MW peste recordul precedent, de 1903 MW, înregistrat pe 20 decembrie 2018, imediat după adoptarea controversatei Ordonanțe de Urgență 114. Și asta în pofida faptului că nivelul consumului, de 8780 MW, se situa sub maximele anului, de peste 9400 MW, și ca urmare a avariilor înregistrate la mai multe zeci de linii de medie tensiune din zonele din jurul capitalei (cu consum relativ ridicat), dar și din restul țării, ca urmare a fenomenelor meteorologice de tip “ploaie înghețată”.

Deformarea pieței electricității impusă de Ordonanța de Urgență 114/2018 a condus la o explozie a prețurilor pe piața spot, dublată de o majorare considerabilă a importurilor. În așteptarea energiei ieftine promise pentru acoperirea consumului consumatorilor casnici, Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI) n-au mai semnat contracte la termen, preferând să se expună pe piețele spot, cea pentru ziua următoare (PZU) și cea intra-zilnică (PI). De pe urma importurilor masive din ianuarie au câștigat numai traderii internaționali, statul român interzicând producătorilor autohtoni să efectueze arbitraj de prețuri și să înființeze firme de trading care să exporte, deci și importe, energie în alte state. În context a fost înregistrată cea mai scumpă tranzacție cu energie a tuturor timpurilor din România.

Principalul obiectiv al reintroducerii controlului prețului la electricitate nu este scăderea facturii consumatorilor casnici, lucru recunoscut de altfel Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ci salvarea sistemelor de încălzire centralizate. Astfel, centralele de cogenerare, deși sunt incluse, alături de Nuclearelectrica și Hidroelectrica în coșul dedicat alimentării clienților casnici la preț reglementat, nu vor încasa un preț format din costul de producție plus o rata de profit de 5%, ci un preț mult mai mare, 90% din prețul mediu de pe piața pentru ziua următoare (PZU), cea mai scumpă piață din România, potrivit unui proiect de ordin ANRE.

Începând din primele zile ale acestui an România a devenit brusc importator net de electricitate în condițiile în care, cel puțin pe hârtie, puterea instalată este de două ori mai mare decât maximul consumului. Întrebarea este ce s-a schimbat față de anii trecuți. Infrastructura energetică (de producție și transport) e în mare parte aceeași, în pofida avariilor înregistrate și a grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia. Legislația, însă, este complet diferită.

Serviciile secrete au primit de la premierul Viorica Dăncilă o misiune imposibilă, aceea de a-l identifica pe responsabilul pentru “importurile de energie din alte țări la prețuri foarte mari”. După celebrul Rasdaq însă, spre surprinderea guvernanților, “suspectul de serviciu” nu este o persoană umană, nici măcar un “grup de interese”, ci un algoritm, numit Euphemia (acronimul de la Pan-European Hybrid Electricity Market Integration Algorithm).

Prețul mediu al unui MWh de energie electrică livrat luni s-a majorat cu aproximativ 40%, la 406 lei/MWh (sau 86 euro/MWh) pe piața pentru ziua următoare (PZU), acesta fiind cel mai mare preț înregistrat în regiune și pe principalele burse de energie europene. Nivelul este cu aproape 100 de lei sunt maximul anului, realizat miercuri pentru energia cu livrare în ziua de joi, de 507 lei/MWh.

Producătorii de energie electrică cu costuri de producție scăzute (Hidroelectrica, Nuclearelectrica și centralele în cogenerare care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus) vor fi obligați să ofere Furnizorilor de Ultimă Instanță (FUI) energia electrică necesară alimentării tuturor clienților casnici la un preț constând în costul de producție plus un profit reglementat de 5%. Scopul reglementării este “menținerea tarifelor aplicate clienților casnici de către furnizorii de ultimă instanță pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 28 februarie 2022, la un nivel relativ constant”. Consumatorii de pe piața concurențială au, potrivit unei reglementări mai vechi, posibilitatea de reveni, fără niciun cost suplimentar, pe piața pentru serviciu universal (noua piață cu preț reglementat).