Autori

Pentru prima dată în istorie, ExxonMobil, companie prezentă și pe piața din România, nu se mai numără, la finalul lunii august, printre primele zece companii din Indexul S&P 500, ca urmare a evoluției cotațiilor sectorului energetic, subperformant în comparație cu cel IT&C, care domină topul.

Traderii internaționali de gaze nu percep România, spre deosebire de politicienii autohtoni, drept un viitor mare hub “exportator de securitate energetică” în zonă, ci, dimpotrivă, drept un viitor importator de gaze din alte state membre ale Uniunii Europene (UE), care nici măcar nu au un statut de producător. Dovadă: în timp ce capacitatea de export gaze din România în Ungaria este disponibilă în totalitate, capacitatea de import este deja rezervată aproape în totalitate până în 2030, ceea ce arată că, cel puțin deocamdată, traderii nu cred într-o demarare a producției în Marea Neagră în viitorul apropiat și chiar îndepărtat.

Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de luni a ajuns la 506 lei/MWh, cu numai un leu sub recordul absolut, înregistrat pe data de 17 ianuarie, de 507 lei/MWh. Prețul maxim orar a fost de 655 lei/MWh, pentru intervalul 20-21, cu doar 25 lei mai mic decât cel mai ridicat preț orar istoric, de 680 lei/MWh, realizat pe 1 februarie 2017.

România, singurul producător de gaz din regiune, din Uniunea Europeană chiar, dacă ar fi să-l credem pe ministrul Economiei (și fost potențial ministru al Energiei), Nicolae Bădălău, s-a transformat în acest an într-un veritabil importator de gaz. Mai nou, rutele ucrainene și maghiare nu-i mai sunt suficiente, de cinci zile companiile din România importând în medie 5,5 GWh/zi și din Bulgaria, prin punctul de interconectare Ruse-Giurgiu.

România va avea nevoie de importuri în valoare de minimum 8,5 TWh iarna viitoare pentru a putea acoperi consumul, chiar și în eventualitatea în care depozitele operate de Romgaz și Engie vor fi pline până la refuz. Și asta într-un scenariu pozitiv, cu o iarnă la fel de blândă ca cea trecută și cu un consum similar, ambele premise fiind cel puțin discutabile. Cantitatea nu este mare comparativ cu alte ierni, însă, în cazul în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră pe 31 decembrie, nu va fi prelungit, România nu va avea practic de unde să importe un asemenea volum de gaze.

OMV Petrom, cel de-al doilea producător de gaze din România, după Romgaz, a devenit în luna mai, lună în care a intrat în vigoare plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 de lei/MWh, cel mai mare importator de gaze din România, depășind vechiul lider, proaspăt înființata Valahia Gaz SRL. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a companiei) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de OMV Petrom pentru a contracara scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.

Prețul gazelor de pe piețele autohtone este de două ori mai ridicat decât cel de pe piața austriacă, CEGH, au declarat marți în fața membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților, înaintea dezbaterii Ordonanței de Urgență 114, atât președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, cât și vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.

Politica actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției face ca România să bată record după record. Energia cu livrare în ziua de marți a atins un preț record pentru lunile de vară, de 117,11 euro/MWh sau 553 lei/MWh pentru intervalul 20-21. Prețul mediu înregistrat pentru energia livrată de-a lungul întregii zile a fost și el unul record la nivel european, de 85,83 euro/MWh sau 405,71 lei/MWh.

Furnizorii și producătorii de gaze din România au atins deja, cu două luni înaintea expirării termenului legal, nivelul de gaze înmagazinate impus de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), de 23,5 TWh. Luni dimineață, în depozitele operate de Depogaz (filială a Romgaz) erau înmagazinați 21,77 TWh, iar la Depomureș (operat de Engie) alți 1,83 TWh, rezultând un total de 23,6 TWh, cu 100 GWh peste obligativitatea legală impusă de ANRE.

România a reluat în iulie importurile de gaz rusesc pe ruta ucraineană, după ce, timp de 3 luni, prin punctele de import Medieșul Aurit și Isaccea nu a intrat niciun MWh în țară, tot importul mutându-se pe ruta ungară. Principala explicație ar putea fi repornirea de către miliardarul Ioan Nicolae a combinatului chimic Viromet.