Autori

România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).

Consumatorii casnici din București se numără printre fericiții locuitori a numai 7 capitale europene în care costul cu factura la electricitate s-a redus în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

România este țara europeană care a plătit cel mai ridicat preț pe gazele importate, de proveniență rusească, de 23,88 euro/MWh în al doilea trimestru al anului, cu 1 euro/MWh peste prețul achitat de bulgari și cu nu mai puțin de 6 euro peste cel cu care Gazprom îi taxează pe maghiari, arată un raport al Comisiei Europene.

Producția de gaze naturale a OMV Petrom, cel de-al doilea producător din România, după Romgaz și-a accentuat declinul, scăzând cu 9,1% în al treilea trimestru comparativ cu perioada similară a anului trecut. În prima jumătate a anului OMV Petrom anunțase o reducere a producției de gaze cu 8%.

Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, și-a consolidat poziția de lider în topul importatorilor, câștigată în luna mai, majorându-și cantitatea de gaze importată de la 533 GWh la 621 GWh în iunie, lună în care de obicei importurile sunt practic insignifiante. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a OMV Petrom) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de companie pentru a contracara parțial scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.