Autori

Deputații liberali au pregătit un proiect de lege care va introduce o impozitare mult mai avantajoasă în cazul pensiilor administrate privat (Pilonul II), facultative (Pilonul III) și ocupaționale, în cazul în care sumele sunt plătite beneficiarilor sau moștenitorilor acestora ca plată unică sau prin plăți eșalonate. Măsura ar trebui să încurajeze populația să economisească prin intermediul pensiilor facultative, având în vedere că cele de la Pilonul II, deși li se aplică această facilitate, sunt obligatorii.

Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.

Guvernul pregătește acordarea unei indemnizații din partea statului de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut în Legea bugetului, angajaților care au contractele individuale de muncă suspendate temporar din inițiativa angajatorilor, ca urmare a conflictului din Ucraina. Ar beneficia de această prevedere și angajații companiilor care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de președintele ANAF, deci firme asupra cărora au fost aplicate sancțiuni.

Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" va finanța în total proiecte de 65,5 miliarde de lei, prevede un proiect de ordonanță de urgență. În prezent, limita maximă pentru încheierea de contracte de finanțare prin acest program este de 50 miliarde lei, dar valoarea maximă a programului a fost pregătită să urce la la 55,5 miliarde de lei. Pe lângă cele 5,5 miliarde lei pe care Guvernul le pregătise în plus pentru proiecte ale autorităților locale care nu au prins finanțare UE pentru racordarea la rețeaua de gaze, vrea să acorde acum încă 10 miliarde de lei pentru drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților.

Ministerul Finanțelor caută soluții împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și ANAF pentru a rezolva cât mai rapid problema alocării de NIF (Număr de Identificare Fiscală) ucrainenilor care se angajează în România, potrivit informațiilor Profit.ro. În lipsa NIF, chiar dacă au un contract de muncă încheiat, angajatorul nu poate declara și plăti la ANAF prin declarația 112 (D112) obligațiile pentru aceștia, cea mai importantă fiind contribuția la sănătate, în baza căreia ucrainenii care s-au refugiat în România devin asigurați în sistemul medical. De la declanșarea războiului din Ucraina, în România s-au angajat aproape 500 de ucraineni.

Adrian Cucu, în prezent director general adjunct în cadrul direcției Strategie și Relații Internaționale a ANAF, va fi numit președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), prevede un proiect de hotărâre pregătit de către Ministerul Finanțelor pentru următoarea ședință a Guvernului. Cucu a mai ocupat în trecut postul de șef al Oficiului, în perioadele 1999-2000 și 2010-2012.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță pentru introducerea sistemului RO e-Transport, numit și Radarul Mărfurilor, prin care ANAF va monitoriza la nivel național transporturile de bunuri din categoria produselor cu risc fiscal ridicat. Măsura ar trebui să ajute autoritățile în combaterea evaziunii și a fost anunțată de Ministerul Finanțelor și de ANAF ca parte a unui pachet mai amplu ce vizează zonele din economie cu evaziune ridicată, din care face parte, de exemplu, și introducerea e-Factura opțional de la 1 aprilie și obligatoriu de la 1 iulie între privați pentru bunuri din categoria celor cu risc fiscal, precum legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Maldive va fi inclusă, alături de cele 71 de țări deja existente, pe lista jurisdicțiilor cu care ANAF face schimb automat de informații referitoare la dividende încasate, câștiguri de capital, orice alte venituri generate de activele deținute într-un cont financiar, orice sumă pentru care instituția financiară este debitor, inclusiv orice plăți de rambursare, precum și solduri ale conturilor. Țările UE nu sunt incluse în listă, dar România face schimb de informații cu acestea în baza unei directive, în timp ce în cazul SUA este încheiat un acord.

Parlamentarii PSD au inițiat un proiect de lege care urmează să rezolve problema tichetelor cadou acordate de firme altor persoane decât angajaților proprii. Începând cu anul 2019 au fost demarate numeroase controale ale ANAF, Antifrauda și Inspecția Fiscală, având ca obiect modalitatea de impozitare a acestor tichete cadou acordate angajaților altor companii, iar concluzia acestora a fost că respectivele tichete ar trebui sa fie tratate drept venituri salariale, chiar în condițiile în care nu există o relație contractuală de muncă între emitentul tichetelor și beneficiarul lor, și nu drept venituri din alte surse. În urma controalelor au fost impuse sume de plată, în timp ce companii care nu au fost controlate ar putea ajunge, de asemenea, în această situație.

Statul român a câștigat un proces la tribunalul arbitral ICSID, în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd vs. Romania, în care aceștia, investitori în proiectul imobiliar Bãneasa, au acuzat că România a încãlcat un tratat cu Cipru prin acțiuni de intervenție arbitrarã și discriminatorie a organelor de cercetare penalã și a instanțelor judecãtorești, prin privarea investitorilor de posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate asupra investițiilor și dreptul la un proces echitabil. Reclamanții, în calitate de acționari ai unor societãți românești, au realizat investiții în proiectul imobiliar Bãneasa. Investiția a fãcut obiectul unei investigații de naturã penalã, finalizatã cu o hotãrâre definitivã de condamnare.