Autori

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care modifică decizia adoptată vineri, potrivit căreia salariul minim poate fi acordat doar o perioadă de 24 de luni unui angajat, după care trebuie majorat. Noul proiect prevede că măsura referitoare la cele 24 de luni va intra în vigoare de la 1 ianuarie, iar termenul de 24 de luni va începe să curgă tot de la 1 ianuarie 2022, așa cum a prezentat încă de ieri Profit.ro. În baza acestei noi modificări, salariile minime din contractele de muncă ar trebui majorate cel mai devreme în ianuarie 2024. Textul pregătit pentru modificarea legislativă este disponibil la finalul articolului.

Guvernul pregătește un proiect de modificare a deciziei adoptate vineri, potrivit căreia salariul minim poate fi acordat doar o perioadă de 24 de luni un angajat, după care trebuie majorat, potrivit informațiilor Profit.ro, confirmate de surse oficiale. Noul text prevede ca măsura referitoare la cele 24 de luni să intre în vigoare de la 1 ianuarie, iar termenul de 24 de luni să înceapă să curgă tot de la 1 ianuarie 2022. În baza acestei noi modificări, salariile minime din contractele de muncă ar trebui majorate cel mai devreme în ianuarie 2024. Textul pregătit pentru modificarea legislativă este disponibil la finalul articolului.

Firmele plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderile care achită impozit pe venit ar urma să aibă dreptul să redirecționeze oricând, într-un interval de 7 ani, către beneficiarii de sponsorizări (entități non-profit, instituții publice sau persoane fizice activând în domeniile educație, cercetare, sănătate, cultură, sport, drepturile omului, protecția mediului, etc.) partea de impozit pe care acum o pot redirecționa doar pentru anul încheiat, prevede o lege adoptată de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.

Proiectul de buget a fost adoptat de către Guvern și va fi trimis în Parlament pentru a fi discutat și votat de legislativ. Politicienii din coaliția de guvernare au transmis, în mai multe rânduri, că au ca obiectiv aprobarea proiectului de buget până la finalul acestui an. Pentru anul următor, Guvernul a pregătit un deficit bugetar de 5,84% (6,24% ESA), în linie cu țintele de reducere a deficitului prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

Companiile de stat au acumulat datorii de 134,67 miliarde lei, atât către bugetul de stat, cât și către alți creditori. Din această sumă, 117,44 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor controlate de Guvern, iar 17,23 miliarde lei sunt ale unor companii subordonate autorităților locale. Ministerul Finanțelor a monitorizat 1.484 companii de stat, întreprinderi publice nefinanciare, dintre care 187 erau în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.

ANAF intenționează să angajeze în 2022 cel puțin 300 de persoane prin recrutare externă, pentru a acoperi zone deficitare sau domenii noi de activitate - statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor. ANAF nu a mai derulat un concurs de recrutare de personal din sursă externă începând din 2016, cu excepția unui concurs desfășurat în 2018 exclusiv pentru Vama Galați, conform datelor Profit.ro. Numărul de angajați este în scădere de mai mulți ani, timp în care Fiscul și-a acoperit parțial din posturile rămase vacante apelând la transferuri de la alte instituții.

Combaterea evaziunii va fi intensificată anul viitor în domenii precum economia digitală și comerțul cu autoturisme rulate, construcții, imobiliare, reparații auto, comerț cu ridicata și cu amănuntul (în special în domeniul legume-fructe, materiale reciclabile), dar și la contribuabili activi în domenii care au înregistrat creștere economică, fără o creștere corespunzătoare a nivelului taxelor declarate, la entități non-profit identificate ca desfășurând activitate economică, fără a îndeplini obligațiile privind impozitul pe profit, respectiv TVA, și la persoane fizice care desfășoară activități independente și înregistrează marje de venit scăzute comparativ cu nivelul venitului brut declarat, prelevă date analizate de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor intenționează să elimine "cheltuielile subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor" din costurile de producție, pentru a crește astfel baza de impozitare. Măsura este prevăzută ca una dintre principalele măsuri de politică fiscală pentru perioada 2022-2025 și vizează creșterea colectării din impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Guvernul va cere companiilor pe care le controlează cel puțin 75% din profituri, peste nivelul de 50% stabilit de o ordonanță în vigoare încă din 2001, prevedere ignorată frecvent de-a lungul anilor de toate guvernele. Sumele mari luate de executiv de la companiile de stat le lasă cu resurse limitate pentru investiții și dezvoltare.

Bugetul asigurărilor sociale estimează cheltuieli de 99,7 miliarde lei în 2022, din care 99,56 miliarde lei pentru sistemul public de pensii, potrivit proiectului legii asigurărilor sociale, prezentat de guvern. Fondurile necesare vin 86,4% din contribuții de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale și 13,5% din subvenții de la bugetul de stat, suma aceasta din urmă fiind de 13,47 miliarde lei. Suma redirecționată de la bugetul de asigurări sociale (Pilonul I) către pensiile obligatorii Pilon II se va situa la 11,08 miliarde de lei anul următor.