Autori

Furnizorii unor categorii de produse cu risc fiscal ridicat vor putea transmite, de la 1 aprilie, facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în acest sistem, urmând ca de la 1 iulie furnizorii să fie obligați să transmită prin acest mecanism facturile emise, prevede un proiect de ordin de președinte ANAF. Totodată, proiectul de ordin prevede categoriile de produse: legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Guvernul s-a pregătit să reintroducă, până la 31 martie, șomajul tehnic de 75% din salariu mediu brut pentru angajați și de 41,5% din câștigul salarial mediu brut pentru alte categorii profesionale în cazurile în care activitatea acestora este restricționată de măsuri impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Este important de menționat că noul proiect nu introduce modificări față de măsura care a fost în vigoare în 2020 și 2021. Potrivit informațiilor Profit.ro, proiectul ar urma să fie adoptat și să intre în vigoare până la mijlocul lunii, autoritățile fiind grăbite să asigure acest mecanism de protecție, în perspectiva noului val al pandemiei.

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au estimat un prejudiciu în sumă de 40,7 milioane lei reprezentând TVA de plată în sarcina a 14 societăți din Bulgaria. În perioada februarie- noiembrie 2020, aceste firme s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin simularea achiziționării de autoturisme rulate în Bulgaria, în timp ce livrarea și înmatricularea se realiza de fapt în România, tranzacțiile nefiind declarate. Importul de autoturisme rulate este de mai mulți ani printre domeniile verificate des de ANAF, în contextul în care multe persoane sau firme care aduc mașini second-hand pentru vânzare în România, nu-și respectă obligațiile fiscale.

Guvernul are un necesar brut de finanțare de 145,4 miliarde lei pentru anul 2022, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, suma fiind determinată de deficitul bugetar de 77 miliarde lei și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de circa 68,4 miliarde lei. De pe piețele externe, statul vrea să împrumute 14 miliarde de euro, din care 3,7 miliarde de euro prin PNRR, iar 10 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri. Pentru 2021, împrumuturile Guvernului au trecut de 104 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro, semnificativ sub necesarul de împrumut preconizat, de 136,2 miliarde de lei, în contextul în care și deficitul bugetar ar putea fi sub nivelul preconizat.

Guvernul urmează să reintroducă posibilitatea pentru firme de a-și plasa angajații în șomaj tehnic decontat de stat, scopul măsurii fiind de a ajuta mediul de afaceri și populația să treacă mai ușor peste efectele unui eventual val cinci al pandemiei, a anunțat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Potrivit informațiilor Profit.ro, măsura ar urma să fie adoptată și să intre în vigoare în circa două săptămâni.

Împrumuturile Guvernului au trecut de 104 miliarde de lei în 2021, potrivit calculelor Profit.ro, semnificativ sub necesarul de împrumut preconizat, de 136,2 miliarde de lei (deficit bugetar+rostogolirea datoriei). În contextul în care deficitul bugetar s-ar putea situa anul acesta sub ținta de 7,13% din PIB, după cum a declarat recent ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, necesarul brut de finanțare ar putea fi mai redus. Un impact pozitiv asupra finanțelor statului îl are și prima tranșă din granturile aferente PNRR, 1,85 miliarde de miliarde de euro (9,15 miliarde lei), încasată la început de decembrie. Împrumuturile de 104 miliarde de anul acesta sunt semnificativ mai mici față de cele de 167 miliarde lei luate de Guvern anul trecut, când necesarul de finanțare a fost 149 miliarde lei.

Datoria publică a crescut accelerat, alimentată de împrumuturile record contractate de stat în ultimii ani pentru acoperirea deficitului bugetar.

ANAF a pregătit un proiect de ordin de președinte care actualizează Declarația Unică pentru a o adapta schimbărilor legislației fiscale. Printre acestea, sunt reglementări privind veniturile persoanelor care obțin din venituri din activități cum ar fi membru al consiliului de administrație la un angajator din afara țării, reglementarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor realizate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca urmare a valorificării dreptului de creanță, reglementarea unui nou mecanism de stabilire și declarare a venitului anual din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, precum și modificări referitoare la venituri din agricultură.

Guvernul a adoptat astăzi proiectul de ordonanță de urgență care schimbă decizia, adoptată pe 17 decembrie, potrivit căreia salariul minim poate fi acordat doar o perioadă de 24 de luni unui angajat, după care trebuie majorat. În timp ce vechea prevedere a intrat în vigoare de la 18 decembrie, modificare introdusă astăzi stabilește că măsura referitoare la cele 24 de luni va intra în vigoare de la 1 ianuarie, iar termenul de 24 de luni va începe să curgă tot de la 1 ianuarie 2022, o modificare, de asemenea, importantă. În baza acestei noi prevederi, salariile minime din contractele de muncă ar trebui majorate cel mai devreme în ianuarie 2024.

Restricția de a acorda salariul minim o perioadă mai lungă de 24 de luni se va aplica indiferent de sectorul în care lucrează angajatul, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Specialiști în legislația muncii au semnalat posibile neclarități și consideră că trebuie clarificat dacă această normă se aplică și salariaților din domeniul construcțiilor. Trebuie menționat că Ministerul Finanțelor a inițiat un proiect de ordonanță care rezolvă problemele inițiale ale măsurii deja în vigoare, anume aplicarea de la 18 decembrie și calculul retroactiv al perioadei de 24 de luni. Proiectul de ordonanță, așteptat să fie adoptat cât mai rapid, prevede intrarea în vigoare a măsurii de la 1 ianuarie, precum și calculul perioadei de 24 de luni tot de la 1 ianuarie 2022, ceea ce înseamnă că angajatorii vor fi obligați la primele majorări abia din decembrie 2023.