Autori

Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,1 miliarde de lei la o singură licitație de titluri de stat, o sumă neobișnuit de mare pentru piața internă și cu mult peste prospectul anunțat. Finanțele profită de îmbunătățirea sentimentului investitorilor în regiune pentru a acoperi deficitul de finanțare. Curba randamentelor s-a inversat, dobânda la titlurile pe 3 ani fiind mai mare decât cea pentru împrumuturile pe 10 ani.

Băncile au acordat credite într-un ritm accelerat și în iunie, mai ales în sectorul companiilor, unde dinamica anuală a ajuns la circa 27% atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în valută. Depozitele în lei au scăzut ușor și au continuat să încetinească în dinamică. A încetinit și creșterea masei monetare, pentru a șasea lună la rând.

Banca Națională a României mai trebuie să vină cu creșteri de dobândă, în contextul inflației ridicate, care ar putea persista în următorul deceniu la nivel mondial, crede Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Politica monetară nu poate suplini pentru multă vreme lipsa de acțiune în ceea ce privește deficitul fiscal, care este unul ridicat în România și vine din probleme structurale. Creșterea economică în acest an probabil se va menține ridicată, însă va fi una înșelătoare, generată de avansul foarte ridicat din primul trimestru, în timp ce în restul anului vom avea o cvasi-stagnare, atrage atenția oficialul BNR.

Ministerul Finanțelor a luat un nou împrumut peste suma planificată acceptând să plătească un randament de peste 9% investitorilor.

Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.

Veniturile conducerii BNR au stagnat în cazul conducerii executive în 2021 și au crescut foarte ușor în cazul celei neexecutive. Guvernatorul Mugur Isărescu a luat circa 1,2 milioane din salariu și pensie, revenind cu veniturile peste prim-vicele Georgescu, și-a redus depozitele în lei și a cumpărat titluri de stat de 1 milion de lei. Rușanu a vândut un teren cu peste 2,4 milioane de euro.

Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul pentru normele de aplicare a Ordonanței de Urgență pentru noul moratoriu bancar. De suspendarea ratelor vor beneficia debitorii – populație și firme – care declară pe propria răspundere că au fost afectați semnificativ de inflație sau de războiul din Ucraina.

Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.

Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate mediu zilnic în raport cu banca centrală de 13,5 miliarde de lei în iunie, în ușoară ameliorare față de mai, dar aproape de recordurile istorice. Banca Națională a României a finanțat băncile în principal prin facilitatea Lombard, în timp ce operațiunile repo bilaterale (mai ieftine pentru bănci) au fost diminuate pentru a treia lună la rând. Dobânzile din piață au continuat să crească.