Autori

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Monese, fintech financiar din Marea Britanie, lansează de săptămâna viitoare conturile în lei în parteneriat cu Libra Bank. Compania are 300.000 de clienți români și vrea să tripleze numărul lor până la finele lui 2020.

Grupul BRD a încheiat 2019 cu un profit net în ușoară scădere cu 64 de milioane de lei la 1,5 miliarde de lei, rezultat afectat de creșterea costurilor cu contribuțiile la fondurile de garantare și taxa pe activele bancare de 75 de milioane de lei. Banca a continuat să înregistreze pe venituri reluarea unor credite neperformante și a crescut portofoliul de credite nete, dar la un ritm sub cel al pieței.

În materie de proiecte, România nu stă prost, acestea se înmulțesc de la an la an, doar că rămân mai mult pe hârtie. Doar finanțarea proiectelor considerate semnificative de către stat, precum autostrăzile, centurile ocolitoare, căile ferate sau spitalele, costă cât întregul buget de investiții al țării pe trei ani. Proiecte mari care ar fi trebuit să fie gata sunt încă nefinalizate și pentru circa o treime nu au fost începute lucrările, relevă date analizate de Profit.ro. Ieri, Guvernul PNL Orban a fost demis, după doar trei luni de la preluarea mandatului de la Guvernul PSD Dăncilă. În urma intereselor politice rămâne însă o tristă realitate.

Leul a câștigat circa un ban pe piața interbancară în raport cu euro după demiterea Guvernului PNL prin moțiune de cenzură. Investitorii ar putea crede în varianta alegerilor anticipate, care ar reduce din incertitudinile legate de finanțele României, și ar putea oferi o majoritate care să amâne sau să modifice creșterile de pensii.

Impactul epidemiei de coronavirus din China asupra economiilor țărilor din Europa Centrală și de Est ar trebui să fie limitat dacă virusul este controlat rapid, arată un raport al Erste Bank. Mai mult, regiunea ar putea beneficia de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor, având în vedere că acestea sunt în mare măsură importate.

Tranzacțiile realizate de către clienții altor bănci la bancomatele și POS Raiffeisen Bank în zilele de miercuri și joi – 29 și 30 ianuarie – au fost dublate în unele cazuri, anunță Raiffeisen Bank. Inițial, BCR și ING Bank au anunțat că unor clienți le-au fost dublate tranzacțiile realizate pe terminalele altei bănci, fără să precizeze care este banca în cauză.

Creditul acordat populației a încetinit în dinamică în 2019, evoluție ce vine dintr-o creștere mai lentă a împrumuturilor de consum, care au avansat doar cu rata inflației. Creditele pentru locuințe s-au ținut bine și anul trecut, în timp ce împrumuturile pentru firme au continuat să accelereze pentru al treilea an consecutiv.

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale principalele modificări propuse de senatorul Daniel Zamfir la Legea privind darea în plată. Curtea arată că textul de lege, care introduce criterii măsurabile de la care se consideră că în contractele de credit ipotecar operează impreviziunea, încalcă Constituția în privința dreptului la proprietate al creditorilor, dar are și deficiențe de redactare, claritate, precizie și logică și, pe alocuri, are un stil confuz și dezordonat. Pe de altă parte, Curtea arată că legiuitorul ar putea introduce o dispoziție care să stipuleze că o anumită fluctuație valutară este motiv de impreviziune contractuală, însă una mai mare de nivelul de 20% din lege, considerat moderat de către judecătorii constituționali.